Page 4 - Morisena18_2020

MORISENA, anul V, nr. 2 (18)/2020

început, în această măsură o greşeală, o uneltire a anumitor arată în continuare că în favoarea germanilor antihitlerişti
elemente dușmănoase” „strecurate în Partid”. Şi din cauza a intervenit Iosif Musteţiu (08.07.1898, Cebza/Timiș
aceasta, crede autorul caracterizării, Schnellbach a „rămas – 28.09.1983, Reșița/Caraș-Severin), un lider social-
cu un simţ de amărăciune; cu o rezervă faţă de oameni”, democrat din Reşiţa, care s-a deplasat la Bucureşti cu
având „şi astăzi o mică urmă de neîncredere, nu în Partid, scopul de a-i determina pe cei din conducerea statului să
ci în unii tovarăşi.” (ACNSAS, Cadre MAI 64, ff. 50-51). schimbe deciziile de deportare. „Ca urmare”, mărturiseşte
Hromadka, „m-am înscris în februarie 1945 în Partidul
Social-Democrat”, iar hotărârea aceasta „nu era de ordin
ideologic”. „Am sperat să găsesc printre conducătorii
PSD-ului local oameni cu mai multă înţelegere pentru aşa
zisa problemă germană, precum şi posibilităţi de a activa
în sensul corecturii greşelii”. Despre Musteţiu spune că
l-a respectat „pentru atitudinea lui internaţionalistă, anti-
şovină şi mai ales pentru poziţia lui luată în chestiunea
germană”. „Măsura deportării”, conchide Hromadka,
a fost „cea mai mare lovitură” pe care o considera „în
contradicţie cu internaţionalismul proletar”. Hromadka
mai aminteşte şi despre speranţele privind „îndreptarea
lucrurilor” după ce, în 1948, CC al PMR a dat publicităţii
o rezoluţie, pe care Hromadka a primit-o cu „entuziasm”
şi prin care minoritatea germană a fost repusă în drepturi,
devenind egală cu celelalte etnii (ACNSAS, P 600, vol.
În legătură cu atitudinea unuia dintre cei mai 13, ff. 197-202).
cunoscuţi militanţi ai stângii democratice din România Într-o declaraţie din 6 iulie 1948, Iosif Musteţiu,
interbelică, etnicul german Georg Hromadka din Reşiţa arestat şi condamnat, în iunie 1951, în acelaşi lot cu
(06.07.1911, Lupeni – 12.04.1985, Singen, Germania), Hromadka, confirmă faptul că s-a dus la Bucureşti şi a
Securitatea reţinea într-un material din decembrie 1948: atras atenţia guvernului asupra consecinţelor „ce le-ar
„În luna februarie 1945, datorită faptului că PCR-ul a avea trimiterea tuturor germanilor în U.R.S.S. (ACNSAS,
sprijinit ordinul de deportare şi a antifasciştilor germani P 600, vol. 13, ff. 45-64, aici f. 47).
în cadrul operaţiunii de deportare a hitleriştilor din ţara Revenind asupra nedreptăţilor făcute germanilor,
noastră, Hromadka Gheorghe a fost urmărit şi el între cât şi asupra condamnării sale „nejustificate” ca duşman
aceştia, ceea ce l-a făcut să se depărteze de PCR, care al poporului, Hromadka subliniază într-o declaraţie, din 17
nu a luat în considerare părerea sa, şi a trecut în cadrul aprilie 1956, scrisă înainte de a fi eliberat din detenţie, faptul
Partidului Social-Democrat (PSD), unde nu după mult că: „am combătut formele fasciste – ca şi în ilegalitate – în
timp a fost ales secretar al organizaţiei locale, unde [Iosif] continuare după 23 august şi până la arestarea mea. Am
Musteţiu era preşedinte.” combătut fireşte în acele timpuri şi tendinţa de a confunda
După deportare au mai trecut şi alţi comunişti cu mişcarea naţional-socialistă din Germania poporul
germani la Partidul Social-Democrat (PSD – condus german şi muncitorimea germană.” (ACNSAS, I 395441,
de Titel Petrescu), se spune în acelaşi document, care vol. 1, ff. 75-76, aici f. 75).
împreună cu Hromadka „au activat în Sindicat pentru Dezamăgit, Hromadka, după ce ieșise la pensie de la
ajutorarea familiilor muncitorilor trimişi în U.R.S.S.”. ziarul german „Neuer Weg”, redacția din București, și după
Hromadka a părăsit PCR-ul, în cadrul căruia a activat în ce revenise la Reșița, părăseşte România în 1980. Într-un
ilegalitate, deoarece, în 1945, partidul fusese „cuprins de memoriu, adresat, în 1981, autorităţilor de la Bucureşti,
un val de şovinism anti-german”. (ACNSAS, P 600, vol. acesta îşi exprimă dorinţa de a renunţa la cetăţenia română.
13, ff. 193-196). Între altele, el justifică această decizie, şi prin faptul că nu
Într-o declaraţie, scrisă de Hromadka după ce a era de acord cu deportările din 1945:
fost arestat, în 1948, se referă la deportările din 1945, „[...] După 23 august 1944 însă, când, invocându-se
afirmând că le considera „nejuste” şi „dăunătoare mişcării teza vinei colective a întregului popor german, populaţia
[comuniste – n.m. W.T.], deoarece nu au fost exceptate nici germană a României, capabilă de lucru, a fost trimisă în
elementele antihitleriste care au luptat contra fascismului, Rusia la ‚muncă de reconstrucţie’, eu m-am opus atât
suferind persecuţiile regimurilor dictatoriale”. Hromadka funestei teze a vinei colective, cât şi deportării.

Pag. 2