Page 6 - Morisena18_2020

MORISENA, anul V, nr. 2 (18)/2020

altul Hans Mokka (16.05.1912, Timișoara – 09.01.1999, Geschichten / În strînsoarea ca de clește a vremii. O lungă
Darmstadt, Germania). Despre Mokka s-a aflat abia după viaţă în scurte anecdote, Bucureşti, 2003, p. 328. A se
deschiderea arhivelor că făcuse parte din echipele de pază vedea şi: „Raport [de] activitate în cadrul Comitetului
ale lagărului de concentrare din Auschwitz şi tot acolo Romîn pentru repatriere“, 14 martie 1957, ACNSAS, R
fusese şi bibliotecar. Amândoi acceptaseră să devină 292332, f. 23.)
agenţi ai Securităţii (Bulhardt era vulnerabil detorită Mai mulţi scriitori au revenit asupra temei
homosexualității sale). deportărilor în perioada ceauşistă. Însă dintr-o
În ediţia din 6 fabruarie 1950 a ziarului „Neuer perspectivă critică. Un impuls în acest sens l-a oferit
Weg” este publicată şi o poezie semnată de Oskar însuşi liderul de partid, care în 1972 a vorbit despre
Pastior (20.09.1927, Sibiu – 04.10. 2006, Frankfurt adoptarea unor „măsuri greşite” care „au adus daune
pe Main), însoţită de două texte („Mărturisirea unui grave” economiei şi politicii naţionale. Ceauşescu a
repatriat” şi „Către Neuer Weg”). Poezia de debut evitat atunci să vorbească despre deportări, amintind
al celui care, după 1968, s-a impus ca unul dintre cei aluziv doar de „strămutarea” în Bărăgan. Ceauşescu a
mai importanţi poeţi moderni ai literatura germane spus textual: „Şi după eliberarea patriei noastre au fost
contemporane, a fost inspirată de şederea într-un lagăr adoptate unele măsuri greşite. Aş vrea să citez în acest
sovietic. Referindu-se la acest text, Ernest Wichner, fost sens strămutarea populaţiei de origine germană şi sîrbă,
membru al Grupului de Acţiune Banat şi ex-director al exproprierea totală a terenurilor agricole deţinute de
Casei Literaturii din Berlin, care este editorul operelor germani şi alte măsuri economice care au adus daune
complete ale regretatului Pastior, afirmă că redacţia grave atît populaţiei respective, cît şi întregii economii
ziarului a intervenit şi a prelucrat poezia. Celelalte naţionale, dar mai cu seamă politicii noastre naţionale
două texte, spune acelaşi Wichner, au fost fabricate de în general.” (Cf. Nicolae Ceauşescu, „Raportul cu
redactorii lui „Neuer Weg” (cf. Oskar Pastior, „... sage, privire la dezvoltarea economico-socială a României
du habest es rauschen gehört”. Werkausgabe Bd. 1, în următorii ani şi în perspectivă, la perfecţionarea
Hanser Verlag, München, 2006, pp. 359-360.) Din cauza conducerii planificate a societăţii şi dezvoltarea demo-
unor poezii în care Pastior a tematizat viaţa din lagărele craţiei socialiste, la creşterea rolului conducător al
sovietice, depozitate la o prietenă din Sibiu, scriitorul a partidului în edificarea socialismului şi comunismului,
intrat în vizorul Securităţii. Deţinătoarea poeziilor a fost la activitatea internaţională a partidului şi statului”, în:
supusă unor represalii, în urma unei semnalări de către Conferinţa naţională a Partidului Comunist Român,
un fost nazist sibian care acceptase să lucreze pentru 19-21 iulie 1972, Editura politică, Bucureşti, 1972, pp.
poliţia politică stalinistă (a se vedea serialul, „Agent sub 13-107, aici: p. 78).
Hitler, Gheorghiu-Dej şi Ceauşescu”, 1, 2, 3, 4, 5, Radio Scriitorul Johann Lippet, membru fondator al
Europa liberă, 2015). Amintirile lui Pastior despre cei Grupului de Acţiune Banat, a abordat tema deportărilor
patru ani petrecuţi într-un lagăr au furnizat, de altfel, într-un amplu poem intitulat „Biografie. Un model”.
Hertăi Müller materialul care stă la baza romanului ei: Un prim fragment din acest poem a fost citit în cadrul
„Leagănul respiraţiei”. cenaclului german din Timişoara în noiembrie 1977. Între
Deportarea în U.R.S.S. a etnicilor germani la aşa altele, Lippet descrie acolo soarta mamei sale, deportată,
numita muncă de reconstrucţie a fost exploatată publicistic apoi trimisă în zona sovietică a Germaniei, de unde a
şi literar cam până la mijlocul anilor 1950. Deportarea a plecat în Austria, iar de acolo s-a repatriat cu întreaga
fost prezentată în cheia propagandei oficiale a regimului familie, în 1956, în România. Iată un fragment din acest
de la Bucureşti care dorea să integreze minoritatea poem (care a apărut integral în limba germană, în 1980,
germană discriminată în sistemul instaurat. Odată cu la Bucureşti, şi trei ani mai târziu în traducere română,
înfiinţarea Comitetului pentru Repatriere şi, în paralel, la Editura Cartea Românească) în care autorul descrie
a publicaţiei „Glasul Patriei‟, în 1955, subiectul a fost drama mamei sale: „(...) apoi a venit primăvara / vara/
înlocuit, treptat, cu propaganda în favoarea determinării toamna / şi iarna / şi iar primăvara / arşiţa / şi malaria /
persoanelor originare din România de a se întoarce acasă. şi mama mea / s-a hrănit / cu chinină / şi cu toţi banii ei

Nu se cunoaşte câţi s-au întors din străinătate. Scriitorul şi puşi deoparte / pînă a scăpat de primejdia morţii / a prins
omul de teatru german, Stefan Heinz (alias Hans Kehrer), din nou speranţă / cînd un transport a plecat spre casă /
care fusese cooptat în Comitetul de repatriere, apreciază cu cei deveniţi inapţi de muncă/ (...)”. (Johann Lippet,
în memoriile sale că cel puţin 3.000 de etnici germani s-ar biografie. un model, Traducere Gabriel Gafiţa, Cartea
fi înapoiat atunci în România (cf. Stefan Heinz-Kehrer, Românească, Bucureşti, 1983, p. 10.) Despre lectura lui
Im Zangengriff der Zeiten. Ein langes Leben – in kurzen Lippet şi discuţiile din cadrul cenaclului a fost informată

Pag. 4