Page 6 - Morisena18_2020
P. 6

MORISENA, anul V, nr. 2 (18)/2020



        altul Hans Mokka (16.05.1912, Timișoara – 09.01.1999,  Geschichten / În strînsoarea ca de clește a vremii. O lungă
        Darmstadt, Germania). Despre Mokka s-a aflat abia după  viaţă  în  scurte  anecdote,  Bucureşti,  2003,  p.  328.  A  se
        deschiderea arhivelor că făcuse parte din echipele de pază  vedea  şi:  „Raport  [de]  activitate  în  cadrul  Comitetului
        ale  lagărului  de  concentrare  din Auschwitz  şi  tot  acolo  Romîn  pentru  repatriere“,  14  martie  1957,  ACNSAS,  R
        fusese  şi  bibliotecar.  Amândoi  acceptaseră  să  devină  292332, f. 23.)
        agenţi  ai  Securităţii  (Bulhardt  era  vulnerabil  detorită   Mai  mulţi  scriitori  au  revenit  asupra  temei
        homosexualității sale).                               deportărilor  în  perioada  ceauşistă.  Însă  dintr-o
              În ediţia din 6 fabruarie 1950 a ziarului „Neuer  perspectivă  critică.  Un  impuls  în  acest  sens  l-a  oferit
        Weg”  este  publicată  şi  o  poezie  semnată  de  Oskar  însuşi  liderul  de  partid,  care  în  1972  a  vorbit  despre
        Pastior  (20.09.1927,  Sibiu  –  04.10.  2006,  Frankfurt  adoptarea  unor  „măsuri  greşite”  care  „au  adus  daune
        pe  Main),  însoţită  de  două  texte  („Mărturisirea  unui  grave”  economiei  şi  politicii  naţionale.  Ceauşescu  a
        repatriat”  şi  „Către  Neuer  Weg”).  Poezia  de  debut  evitat  atunci  să  vorbească  despre  deportări,  amintind
        al celui care, după 1968, s-a impus ca unul dintre cei  aluziv doar de „strămutarea” în Bărăgan. Ceauşescu a
        mai  importanţi  poeţi  moderni  ai  literatura  germane  spus textual: „Şi după eliberarea patriei noastre au fost
        contemporane, a fost inspirată de şederea într-un lagăr  adoptate unele măsuri greşite. Aş vrea să citez în acest
        sovietic. Referindu-se la acest text, Ernest Wichner, fost  sens strămutarea populaţiei de origine germană şi sîrbă,
        membru al Grupului de Acţiune Banat şi ex-director al  exproprierea  totală  a  terenurilor  agricole  deţinute  de
        Casei Literaturii din Berlin, care este editorul operelor  germani şi alte măsuri economice care au adus daune
        complete  ale  regretatului  Pastior,  afirmă  că  redacţia  grave atît populaţiei respective, cît şi întregii economii
        ziarului  a  intervenit  şi  a  prelucrat  poezia.  Celelalte  naţionale, dar mai cu seamă politicii noastre naţionale
        două texte, spune acelaşi Wichner, au fost fabricate de  în  general.”  (Cf.  Nicolae  Ceauşescu,  „Raportul  cu
        redactorii lui „Neuer Weg” (cf. Oskar Pastior, „... sage,  privire  la  dezvoltarea  economico-socială  a  României
        du habest es rauschen gehört”.  Werkausgabe  Bd.  1,  în  următorii  ani  şi  în  perspectivă,  la  perfecţionarea
        Hanser Verlag, München, 2006, pp. 359-360.) Din cauza  conducerii planificate a societăţii şi dezvoltarea demo-
        unor poezii în care Pastior a tematizat viaţa din lagărele  craţiei  socialiste,  la  creşterea  rolului  conducător  al
        sovietice, depozitate la o prietenă din Sibiu, scriitorul a  partidului în edificarea socialismului şi comunismului,
        intrat în vizorul Securităţii. Deţinătoarea poeziilor a fost  la activitatea internaţională a partidului şi statului”, în:
        supusă unor represalii, în urma unei semnalări de către  Conferinţa  naţională  a  Partidului  Comunist  Român,
        un  fost  nazist  sibian  care  acceptase  să  lucreze  pentru  19-21 iulie 1972, Editura politică, Bucureşti, 1972, pp.
        poliţia politică stalinistă (a se vedea serialul, „Agent sub  13-107, aici: p. 78).
        Hitler, Gheorghiu-Dej şi Ceauşescu”, 1, 2, 3, 4, 5, Radio   Scriitorul Johann Lippet, membru fondator al
        Europa liberă, 2015). Amintirile lui Pastior despre cei  Grupului de Acţiune Banat, a abordat tema deportărilor
        patru  ani  petrecuţi  într-un  lagăr  au  furnizat,  de  altfel,  într-un  amplu  poem  intitulat  „Biografie.  Un  model”.
        Hertăi Müller materialul care stă la baza romanului ei:  Un prim fragment din acest poem a fost citit în cadrul
        „Leagănul respiraţiei”.                               cenaclului german din Timişoara în noiembrie 1977. Între
              Deportarea  în  U.R.S.S.  a  etnicilor  germani  la  aşa  altele, Lippet descrie acolo soarta mamei sale, deportată,
        numita muncă de reconstrucţie a fost exploatată publicistic  apoi  trimisă  în  zona  sovietică  a  Germaniei,  de  unde  a
        şi literar cam până la mijlocul anilor 1950. Deportarea a  plecat în Austria,  iar de acolo s-a repatriat  cu  întreaga
        fost prezentată în cheia propagandei oficiale a regimului  familie, în 1956, în România. Iată un fragment din acest
        de  la  Bucureşti  care  dorea  să  integreze  minoritatea  poem (care a apărut integral în limba germană, în 1980,
        germană  discriminată  în  sistemul  instaurat.  Odată  cu  la Bucureşti, şi trei ani mai târziu în traducere română,
        înfiinţarea  Comitetului  pentru  Repatriere  şi,  în  paralel,  la  Editura  Cartea  Românească)  în  care  autorul  descrie
        a  publicaţiei  „Glasul Patriei‟,  în  1955,  subiectul  a  fost  drama mamei sale: „(...) apoi a venit primăvara / vara/
        înlocuit,  treptat,  cu  propaganda  în  favoarea  determinării  toamna / şi iarna / şi iar primăvara / arşiţa / şi malaria /
        persoanelor originare din România de a se întoarce acasă.  şi mama mea / s-a hrănit / cu chinină / şi cu toţi banii ei

        Nu se cunoaşte câţi s-au întors din străinătate. Scriitorul şi  puşi deoparte / pînă a scăpat de primejdia morţii / a prins
        omul de teatru german, Stefan Heinz (alias Hans Kehrer),  din nou speranţă / cînd un transport a plecat spre casă /
        care fusese cooptat în Comitetul de repatriere, apreciază  cu cei deveniţi inapţi de muncă/ (...)”. (Johann Lippet,
        în memoriile sale că cel puţin 3.000 de etnici germani s-ar  biografie.  un  model,  Traducere  Gabriel  Gafiţa,  Cartea
        fi  înapoiat  atunci  în  România  (cf.  Stefan  Heinz-Kehrer,  Românească, Bucureşti, 1983, p. 10.) Despre lectura lui
        Im Zangengriff der Zeiten. Ein langes Leben – in kurzen  Lippet şi discuţiile din cadrul cenaclului a fost informată



        Pag. 4
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11