Page 9 - Morisena18_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

Preot dr. Valentin Bugariu dorim ca tot poporul să se înfrățească și să trăiască în
pace și liniște pe pământul strămoșesc al României pentru
(Birda) mărirea și fericirea neamului. Voim să scăpăm, voim să
ne răscumpărăm din robia în care suntem, să nu mai fim
Unirea din 1859. Cuza Vodă ai nimănui, să fim numai ai țării și să avem și noi o țară;

și Biserica Ortodoxă Română am îngenuncheat, am îmbrâncit pe toții, cum suntem nu
o mai putem duce îndelung. Nu voim să le jignim dreptul
nimănui; dar nici al nostru să nu întunece ”.
2
Abstract: The Union of the Romanian Principalities Conștiința originii comune a românilor de dincolo
in 1859 is seen through the history of the church that revealed și dincoace de Carpați a fost întreținută prin limbă, religie
the contribution of the Romanian Orthodox Church to the și tradiții. Ierarhii munteni au trimis clerici, tipografi și
Union of Moldova and Wallachia, the Principalities that monahi în Transilvania care au trudit pentru acest lucru.
formed the core of the Romanian nation state. Oierii de pe cele două versante ale Carpaților în procesul
transumanței au dus vorba dulce românească în locurile
Keywords: Union, Principality, Church, church unde au ajuns: ,,Cum de la văraticul din goliştea Carpaţilor
press, metropolitan bishop, reform până la iernaticul de la şesuri e drum, nu glumă, care trebuia
bătut periodic, se poate afirma răspicat că acest neîntrerupt
Pe 24 ianuarie cutreier dinspre munte către câmpie şi invers, ritmat nu
1859, domnul Moldovei, numai de zvonul tilincilor, ci şi de perindarea anotimpurilor,
Alexandru Ioan Cuza, a a contribuit în largă măsură la statornicirea graiului mioritic
3
fost ales și domn al Țării unitar, condiţie şi chezăşie a conştiinţei unităţii naţionale ”.
Românești. Prin dubla ale- După dubla alegere, Cuza Vodă a continuat eforturile
gere a aceleiași persoane s-a înaintașilor săi, Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu
realizat unitatea politică și de a sprijinii pe românii transilvăneni. Cu ajutor bănesc,
administrativă a celor două Gimnaziul românesc din Brașov, întemeiat de Sfântul
țări românești. Ierarh Andrei Șaguna, a devenit ,,gimnaziu superior” fiind
4
În fața acestror tran- recunoscut de autorități în 13 octombrie 1860 .
sformări politice, nici ro- Împlinirea voinței de unitate politică a românilor
mânii transilvăneni nu au a depins de situația internațională. Austria și Turcia s-au
stat deoparte, aceștia erau exprimat împotriva Unirii, iar Franța, Rusia, Sardinia și
în bucurie și în solidaritate Prusia erau pentru realizarea ei, fiecare urmărea propriile
deplină cu frații de peste interese politice și economice. Tratatul de Pace de la Paris
munți. George Barițiu scria: din 1856, care a pus capăt Războiului Crimeii, a oferit
,,Bucuria este atât de mare, Principatelor dunărene Moldova și Muntenia posibilitatea
fericirea este atât de mare, încât peana tremură în mâna emancipării de sub suzeranitate otomană prin înființarea
mea, și o las”, iar Alexandru Papiu-Ilarian susținea că Divanurilor Ad-hoc de la Iași și București. Tot prin acest
,,românii din Transilvania numai la Principate privesc” tratat, Rusia și-a pierdut influența asupra Țărilor Române
și că, la alegerea lui Cuza, ,,entuziasmul la românii din și a Serbiei. Domnitorii Grigore Alexandru Ghica în
Transilvania era poate mai mare decât în Principate ”. Moldova și Barbu Știrbei în Țara Românească au acționat
1
Foaia șaguniană ,,Telegraful Român” din Sibiu a diferit față de alegerile pentru divan. Cel dintâi a sprijinit
prezentat evenimentele petrecute în Principate cu prilejul mișcarea unionistă. A promulgat Legea Presei în 1856, care
Unirii din 1859. Primul care publică astfel de știri a fost
bănățeanul dr. Pavel Vasici, redactorul responsabil al 2 Aurel Jivi, ,,Evenimentul Unirii Principatelor oglindit în
publicației între 1853-1856. Prin intermediul acestei foi Telegraful român” (Se va prescurta în continuare ,,Evenimentul
bisericești s-a încercat o trezire sufletească a românilor Uniririi Principatelor…”), în Biserica Ortodoxă Română și
ardeleni prin tipărirea memoriului țăranilor adresat Unirea Principatelor…, p. 361.
Divanului Ad-hoc din Iași în 26 octombrie 1857: ,,Noi 3 G. I. Tohăneanu, ,,Anotimpuri…”, în vol. G. I.
Tohăneanu, Ciudata viață a cuvintelor, vol. I, Ediție îngrijită și
1 Ioan Aurel Pop, ,,Unirea de la 1859 și românii din selecție de Valentin Bugariu, Editura Tiparnița, Arad, 2018, p.
Transilvania”, în vol. Biserica Ortodoxă Română și Unirea 125-126.
Principatelor. Omagiu aniversar la 160 de ani (1859-2019), 4 Vasile Oltean, ,,Unirea Principatelor – Alexandru Ioan
Editura Basilica, București, 2019, p. 31. (Se va prescurta în Cuza și Brașovul”, în vol. Biserica Ortodoxă Română și Unirea
continuare Biserica Ortodoxă Română și Unirea Principatelor). Principatelor…, p. 38-39.

Pag. 7