Page 10 - Morisena18_2020

MORISENA, anul V, nr. 2 (18)/2020

a oferit un cadru legislativ pentru publicațiile unioniste: Nifon l-a proclamat domn pe Alexandru Ioan Cuza. Cu
,,România Literară” și ,,Steaua Dunării”, cel din urmă acest prilej a fost dată și o hotărâre:
s-a arătat refractar Uniririi. La Socola, în Moldova, a luat ,,Adunarea Electivă a Țării Românești
naștere chiar un comitet al Unirii . În Țara Românească Anexiu I iu
5
s-a înființat o comisie condusă de episcopul Filotei al La procesul verbal a ședinței a IV
Buzăului, care a întomit un raport în 9 octombrie 1857 Depeșă telegrafică
favorabil Unirii: Înălțimii Sale Alexandru Ioan I
1. Autonomia și neutralitatea teritoriului moldo-român; Domnul Moldovei și Țării Românești
2. Unirea țărilor România și Moldova într-un singur Astăzi la 24 Ianuarie 1859, la ora șase după amiază,
stat și sub un singur guvern; Adunarea Electivă a Țării Românești procedând, conform
3. Prinț străin; Convenției, la numirea Domnului Stăpânitor, a ales în
4. Guvern constituțional reprezentativ și o singură unanimitate pe Înălțimea Voastră.
Adunare obștească . Obșteasca Adunare salută cu respect și amor pe
6
Reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române au Domnul Său și îl invită să ia cârma Țării.
fost membri ai Divanului Ad-hoc fiecare după rangul lui. Semnat Nifon, Mitropolitul Ungrovlahiei
Mitropoliții erau președinți ai Divanurilor, iar episcopii, Anul 1859, Ianuarie 24 ”.
9
membrii de drept. Egumenii mănăstirilor închinate și Duminică, 8 februarie 1859, Mitropolitul Nifon
neînchinate aveau dreptul să-și aleagă câte doi reprezentanți, l-a primit pe noul domn în Catedrala Mitropolitană din
preoții din orașele de reședință ale mitropoliilor și București. După momentul liturgic, în sala de ședințe,
episcopiilor, precum și slujbașii acestora aveau dreptul să-și Alexandru Ioan Cuza a depus jurământul în fața Adunării:
aleagă câte un deputat de fiecare eparhie . ,,Jur în numele Preasfintei Treimi și în fața Țării că voi păzi
7
Ședința din 5 ianuarie 1859 destinată alegerii noului cu sfințenie drepturile și interesele Principatelor Unite; că
domn al Moldovei a debutat cu slujba Tedeumului în în toată Domnia mea voi priveghea la respectarea legilor
biserica ,,Sf. Nicolae – Domnesc” din Iași. Mitropolitul pentru toți și în toate, și că nu voi avea înaintea ochilor mei
Sofronie Miclescu a votat cel din urmă, tot pentru colonelul de cât binele și fericirea Nației Române. Așa Dumnezeu și
Alexandru Ioan Cuza. confrații mei să-mi fie întru ajutor ”.
10
Alegerea este redată și în coloanele unei foi Actul Unirii a fost primit cu bucurie de întregul popor.
bisericești din Ardeal: ,,Ședința de alegere a fost prezidată Un neobosit luptător pentru acest ideal, arhimandritul
de către mitropolitul Moldovei, în fața căruia deputații au Neofit Scriban a scris cu prilejul alegerii lui Cuza ca
jurat pe Sfânta Evanghelie și pe Sfânta Cruce să aleagă domn al Țării Românești următoarele: ,,Te salutez, sântă
pe noul domn, de bunăvoie și fără niciun interes prsonal. Românie! Te salutez, o, țară! O, pământ ce porți comori de
Tot în fața mitropolitul s-a prezentat, pe rând, fiecare virtute și de adevăr! Românie! Scumpă Românie! Mărit-
deputat, din cei 49 de deputați, 48 declarând: ,,Eu aleg pe au fost numele tău între popoare și între națiunile lumei, și
colonelul Alexandru Ioan Cuza de Principe Guvernatoriu mărit va să fie.
al Moldovei”. Proclamarea ca domn a noului ales a fost Frumoasă ai fost și frumoasă ești, scumpă Românie,
făcută de către mitropolit, care l-a prezentat apoi Adunării. 11
Noul domn a depus jurământul pe Sfânta Evanghelie că va și strălucită vei să fii… ”.
susține Constituția și va guverna spre binele națiunii și al Investit domn al Principatelor Române, Alexandru
Principatelor Unite . Ioan Cuza a purces la o serie de măsuri pentru
8
În 24 ianuarie la București bătrânul Mitropolit consolidarea noului stat. Unele dintre acestea au vizat
Biserica Ortodoxă Română.
5 † Nestor Vornicescu, ,,125 de ani de la Unirea Prima din aceste legi a fost cea a secularizării
Principatelor Române. Participarea Mitropolitului Moldovei averilor mănăstirești (1859) prin care ,,Toate averile
Sofronie Miclescu la înfăptuirea Principatelor Române – 1859”, mănăstirești din România sunt și rămân averi ale Statului”.
în vol. cit., p. 181-182; Radu Mișu, ,,Clerici și mireni promotori Efectul a fost că un sfert din suprafața țării a intrat în
12
ai Unirii Principatelor”, în vol. cit., p. 375.
6 Mircea Păcurariu, ,,Atitudinea slujitorilor Bisericii 9 Corneliu Zăvoianu, ,,Mitropolitul Nifon al Ungrovlahiei
Ortodoxe Române față de actul Unirii Principatelor”, în vol. și Unirea Principatelor”, în vol. cit., p. 167. (Se va prescurta în
cit., p. 117-118. (Se va prescurta în continuare ,,Atitudinea continuare ,,Mitropolitul Nifon...”).
slujitorilor Bisericii”). 10 Corneliu Zăvoianu, ,,Mitropolitul Nifon…”, p. 169.
7 Mircea Păcurariu, ,,Atitudinea slujitorilor Bisericii…”, 11 Dumitru Hrițcu, ,,Arhimandritul Neofit Scriban,
în vol. cit., p. 89. fruntaș unionist și poet al Unirii”, în vol. cit., p. 299.
8 Aurel Jivi, ,,Evenimentul Unirii Principatelor…”, în 12 25,26% sau 27,69% în Țara Românească și 22,31%
vol. cit., p. 363. în Moldova. Cf. Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe

Pag. 8