Page 12 - Morisena18_2020
P. 12

MORISENA, anul V, nr. 2 (18)/2020



        februarie  1895  a  fost  hirotonit  diacon,  în 12  noiembrie   De-a lungul anilor a publicat următoarele lucrări:
        1898 preot şi distins cu brâu roșu, iar la 20 ianuarie 1930  Religia  în  şcoala  poporală.  Indegetări  [indicaţii]
        episcopul  Iosif  Traian  Badescu  l-a  ridicat  la  rangul  de  metodice, Caransebeş, 1897; Religia în „şcoala veche”, şi
        protoprezbiter.                                       în „şcoala nouă”, Caransebeş, 1899; Religia în şcoalele
              A fost un participant activ la mișcarea naţională  poporale  I.  Elemente  de  Catehetică  sau  Metodica
        românească  din  Banat,  un  aprig  apărător  al  instituţiei  religiunii, Caransebeş (ed. a Il-a, Arad, 1915, ed. a IlI-a,
        şcolare  şi  autonomiei  Bisericii  naţionale.  Redactor  Caransebeş,  1933);  Şcoala  modernă  şi religiunea la
        la  „Foaia  diecezană”  între  1892-1908;  colaborator  noi,  Caransebeş,  1916;  Catehismul religiunii ortodoxe
        cu  articole  de  reală  valoare  politică  sau  pedagogică  răsăritene pentru şcoalele poporale, Caransebeş, 1893
        la  „Gazeta  Transilvaniei”,  „Tribuna”,  „Biserica  şi  (ed.  a  IX-a,  1914);  Istorioare biblice pentru elevii
        şcoala”, „Drapelul”, „Foaia pedagogică” ș.a., îşi aduce  şcoalelor poporale,  Caransebeş,  1895  (ed.  a  XIII-A,
        contribuţia la promovarea culturii naţionale şi apărarea  Arad, 1913);  Istorioare  bisericeşti,  Caransebeş,  1897,
        drepturilor românilor bănăţeni.                       (ed.  a  IX-a,  1914);  Istorioare religios-morale pentru
              Participarea  la  viaţa  publică  i-a  fost  la  fel  de  elevii începători ai şcoalelor poporale, Caransebeş 1899;
        bogată: membru în toate corporaţiunile bisericeşti; casier  Istoria Sfântă a Testamentului Vechiu, Caransebeş, 1898
        al Reuniunii învăţătorilor din Dieceza Caransebeşului;  (ed. a III-a. 1907); Istoria Sfântă a Testamentului Nou,
        bibliotecar la Casina română din Caransebeș; director şi  Caransebeş, 1898 (ed. a III a, 1915, Istoria bisericească
        întemeietor al Băncii Poporale din Caransebeș; epitrop  pentru şcoalele poporale, ed. a II-a, Caransebeş, 1900;
        la    Biserica  ortodoxă  din  acelaşi  oraş;  participant  la  Viaţa Mântuitorului lumii istorisită cu cuvintele Sfintei
        activitatea societăţilor culturale româneşti etc. Autor de  Scripturi,  Caransebeş,  1902  (ed.  a  III-a,  Bucureşti,
        manuale şcolare şi cărţi didactice pentru învăţământul  1916);  Carte  de  rugăciuni  şi  cântări  bisericeşti,
        religios;  culegător  de  folclor;  autor  a  numeroase  Caransebeş 1904, (ed. a IV-a, 1919); Manual de istorie
        conferinţe pe teme de istorie şi cultură naţională. Toate  bisericească  pentru  şcoalele poporale superioare  şi
        definesc o personalitate pe deplin ancorată în problemele  medii inferioare, Caransebeş (ulterior sub titlul Istoria
        primordiale ale societăţii româneşti, un fruntaş al luptei  Bisericii  creştine,  pentru  şcoalele medii,  ed.  a  VIII-a.
        românilor bănăţeni pentru libertate şi unitate naţională.  Arad, 1922);  Învăţătura  Bisericii  creştine  ortodoxei
               Participarea sa şi rolul important avut în mişcarea  Dogmele  şi Morala Bisericii,  2  părţi,  Caransebeş
        revoluționară  naţională  din  toamna  anului  1918  1918;  Istoria  bisericească  universală  cu  elemente  de
        reprezintă,  de  aceea,  urmarea  firească  a  prodigioasei  Catehism  şi  Liturgică,  Caransebeș,  1931.  În  același
        strădanii  depuse  până  atunci  pe  altarul  cauzei  unităţii  timp a mai publicat,  în colaborare cu profesorul Ioan
        poporului român. Este prezent, de la început, în fruntea  Irineu Mihălcescu, mai multe manuale de Religie pentru
        acţiunilor revoluționare din Caransebeş. A luat parte la  învăţământul secundar, iar în colaborare cu preotul Petru
        adunarea din 1 noiembrie 1918, convocată de cercurile  Bizerea, manuale pentru învăţământul primar.
        clericale, la marea întrunire politică din 7 noiembrie, unde    A decedat la București în 7 martie 1941. Osemintele
        exprimă, în cuvinte emoţionante, însemnătatea istorică  i-au fost aduse la Lugoj și depuse în subsolul bisericii din
        a  momentului  ce-l  trăiau  şi  al  actului  Unirii  pe  care  cimitirul de pe strada Făgetului.
        să-l împlinească. Este ales membru şi vicepreşedinte
        al  Consiliului  Naţional  Român  din  Caransebeş  şi,     Bibliografie
        totodată  din  jurul  Caransebeşului  şi  încurajează      Munteanu,  Ioan;  Zaberca,  M.  Vasile;  Sârbu,
        acţiunile  sătenilor  pentru  instaurarea  conducerii  Mariana, Banatul şi Marea Unire 1918, Edit. Mitropoliei
        politice  româneşti;  sprijină  înfiinţarea  Consiliilor  şi  Banatului,1992.
        a  Gărzilor  Naţionale  în  numeroase  localităţi;  are  rol   Munteanu,  Ioan;  Tomoni,  Dumitru;  Zaberca,  M.
        însemnat în menținerea ordinei, a liniştei şi afirmarea  Vasile, Banatul şi Marea Unire. Bănățeni la Alba Iulia,
        plenară a voinței de Unire a Banatului și Transilvaniei  Timișoara, Edit. Partoș, 2018.
        cu România.                                                Petrica,  Vasile,  Academia  Teologică  Ortodoxă
              Marea Adunare Naţională din 1 Decembrie 1918 îi  Română Caransebeș (1927-1948), Timișoara, Edit. David
        recunoaşte şi apreciază îndelungata luptă pentru libertate  Press Print, 2014.
        naţională,  alegându-l  membru  în  Marele  Sfat  Naţional   Brătescu,  Constantin,  Oraşul  Caransebeș  între
        Român. După Marea Unire îşi continuă cariera didactică;  1865-1919, Editura Dalami, Caransebeş, 2011
        este un timp director al Institutului pedagogic-teologic; își   Păcurariu,  Mircea,  Dicționarul  teologilor  români,
        aduce contribuția la consolidarea României întregite.  București, Edit. Enciclopedică, 2002.



        Pag. 10
   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17