Page 12 - Morisena18_2020

MORISENA, anul V, nr. 2 (18)/2020

februarie 1895 a fost hirotonit diacon, în 12 noiembrie De-a lungul anilor a publicat următoarele lucrări:
1898 preot şi distins cu brâu roșu, iar la 20 ianuarie 1930 Religia în şcoala poporală. Indegetări [indicaţii]
episcopul Iosif Traian Badescu l-a ridicat la rangul de metodice, Caransebeş, 1897; Religia în „şcoala veche”, şi
protoprezbiter. în „şcoala nouă”, Caransebeş, 1899; Religia în şcoalele
A fost un participant activ la mișcarea naţională poporale I. Elemente de Catehetică sau Metodica
românească din Banat, un aprig apărător al instituţiei religiunii, Caransebeş (ed. a Il-a, Arad, 1915, ed. a IlI-a,
şcolare şi autonomiei Bisericii naţionale. Redactor Caransebeş, 1933); Şcoala modernă şi religiunea la
la „Foaia diecezană” între 1892-1908; colaborator noi, Caransebeş, 1916; Catehismul religiunii ortodoxe
cu articole de reală valoare politică sau pedagogică răsăritene pentru şcoalele poporale, Caransebeş, 1893
la „Gazeta Transilvaniei”, „Tribuna”, „Biserica şi (ed. a IX-a, 1914); Istorioare biblice pentru elevii
şcoala”, „Drapelul”, „Foaia pedagogică” ș.a., îşi aduce şcoalelor poporale, Caransebeş, 1895 (ed. a XIII-A,
contribuţia la promovarea culturii naţionale şi apărarea Arad, 1913); Istorioare bisericeşti, Caransebeş, 1897,
drepturilor românilor bănăţeni. (ed. a IX-a, 1914); Istorioare religios-morale pentru
Participarea la viaţa publică i-a fost la fel de elevii începători ai şcoalelor poporale, Caransebeş 1899;
bogată: membru în toate corporaţiunile bisericeşti; casier Istoria Sfântă a Testamentului Vechiu, Caransebeş, 1898
al Reuniunii învăţătorilor din Dieceza Caransebeşului; (ed. a III-a. 1907); Istoria Sfântă a Testamentului Nou,
bibliotecar la Casina română din Caransebeș; director şi Caransebeş, 1898 (ed. a III a, 1915, Istoria bisericească
întemeietor al Băncii Poporale din Caransebeș; epitrop pentru şcoalele poporale, ed. a II-a, Caransebeş, 1900;
la Biserica ortodoxă din acelaşi oraş; participant la Viaţa Mântuitorului lumii istorisită cu cuvintele Sfintei
activitatea societăţilor culturale româneşti etc. Autor de Scripturi, Caransebeş, 1902 (ed. a III-a, Bucureşti,
manuale şcolare şi cărţi didactice pentru învăţământul 1916); Carte de rugăciuni şi cântări bisericeşti,
religios; culegător de folclor; autor a numeroase Caransebeş 1904, (ed. a IV-a, 1919); Manual de istorie
conferinţe pe teme de istorie şi cultură naţională. Toate bisericească pentru şcoalele poporale superioare şi
definesc o personalitate pe deplin ancorată în problemele medii inferioare, Caransebeş (ulterior sub titlul Istoria
primordiale ale societăţii româneşti, un fruntaş al luptei Bisericii creştine, pentru şcoalele medii, ed. a VIII-a.
românilor bănăţeni pentru libertate şi unitate naţională. Arad, 1922); Învăţătura Bisericii creştine ortodoxei
Participarea sa şi rolul important avut în mişcarea Dogmele şi Morala Bisericii, 2 părţi, Caransebeş
revoluționară naţională din toamna anului 1918 1918; Istoria bisericească universală cu elemente de
reprezintă, de aceea, urmarea firească a prodigioasei Catehism şi Liturgică, Caransebeș, 1931. În același
strădanii depuse până atunci pe altarul cauzei unităţii timp a mai publicat, în colaborare cu profesorul Ioan
poporului român. Este prezent, de la început, în fruntea Irineu Mihălcescu, mai multe manuale de Religie pentru
acţiunilor revoluționare din Caransebeş. A luat parte la învăţământul secundar, iar în colaborare cu preotul Petru
adunarea din 1 noiembrie 1918, convocată de cercurile Bizerea, manuale pentru învăţământul primar.
clericale, la marea întrunire politică din 7 noiembrie, unde A decedat la București în 7 martie 1941. Osemintele
exprimă, în cuvinte emoţionante, însemnătatea istorică i-au fost aduse la Lugoj și depuse în subsolul bisericii din
a momentului ce-l trăiau şi al actului Unirii pe care cimitirul de pe strada Făgetului.
să-l împlinească. Este ales membru şi vicepreşedinte
al Consiliului Naţional Român din Caransebeş şi, Bibliografie
totodată din jurul Caransebeşului şi încurajează Munteanu, Ioan; Zaberca, M. Vasile; Sârbu,
acţiunile sătenilor pentru instaurarea conducerii Mariana, Banatul şi Marea Unire 1918, Edit. Mitropoliei
politice româneşti; sprijină înfiinţarea Consiliilor şi Banatului,1992.
a Gărzilor Naţionale în numeroase localităţi; are rol Munteanu, Ioan; Tomoni, Dumitru; Zaberca, M.
însemnat în menținerea ordinei, a liniştei şi afirmarea Vasile, Banatul şi Marea Unire. Bănățeni la Alba Iulia,
plenară a voinței de Unire a Banatului și Transilvaniei Timișoara, Edit. Partoș, 2018.
cu România. Petrica, Vasile, Academia Teologică Ortodoxă
Marea Adunare Naţională din 1 Decembrie 1918 îi Română Caransebeș (1927-1948), Timișoara, Edit. David
recunoaşte şi apreciază îndelungata luptă pentru libertate Press Print, 2014.
naţională, alegându-l membru în Marele Sfat Naţional Brătescu, Constantin, Oraşul Caransebeș între
Român. După Marea Unire îşi continuă cariera didactică; 1865-1919, Editura Dalami, Caransebeş, 2011
este un timp director al Institutului pedagogic-teologic; își Păcurariu, Mircea, Dicționarul teologilor români,
aduce contribuția la consolidarea României întregite. București, Edit. Enciclopedică, 2002.

Pag. 10