Page 15 - Morisena18_2020
P. 15

Revistă trimestrială de cultură istorică



        (1896),  13.800  hl  (1902-1903),  12.850  hl  (1908),  la Timişoara. Fenomene asemănătoare se petrec şi astăzi
        20.475  hl  (1912-1913),  18.525  hl  (1915-1916),  21.400  în  lume,  când  marile  concerne  ajung  să  înghită  unele
        hl (1917). Kornel Fischer a avut doi copii: Cornelia şi  fabrici  de  tradiţie,  cumpărându-le  şi  apoi  închizându-le
        Robert  (1878-1930),  căsătorit  cu  Irma  Unterreiner.  În  sistematic. Aceasta face parte din legea concurenţei. Cu
        1988, descendenţi ai familiei trăiau la Ciclova Montană,  această ocazie s-a încheiat şi activitatea familiei Fischer
        Timişoara, Rosenheim, Oraviţa, Bocşa, Pfalzgrafenweiler  în  domeniul  fabricării  de  bere  de  la  Ciclova.  Ultimul
        şi în Australia. Mărcile de bere produse până la primul  proprietar al fabricii provenind din această familie, berarul
        război mondial se numeau „Salon” şi „Hercules”, iar un  Kornel Fischer, trăia în anii ’80 într-un azil de bătrâni din
        butoi costa 3 forinţi şi 6 creiţari .                 Rosenheim (Germania). El a lăsat un manuscris în care a
                                     9
              După încheierea primului război mondial, Fabrica  descris fabrica şi a desenat
        de  bere  Ciclova,  cum  se  intitula  în  acea  perioadă,  a   schiţa acesteia.
        decăzut din nou. Pieţele sale tradiţionale de desfacere se   În acest fel, fabrica
        aflau acum în Banatul iugoslav, taxele vamale cerute la   a  fost  desfiinţată  pentru
        graniţă făcând exportul de bere nerentabil. Pe plan intern   circa  patru decenii.  În
        nu s-au putut găsi înlocuitori ai acestora. După câţiva ani   vechiul depozit construit
        a survenit criza economică din 1929-1933, care a lovit   de Michael Georg Fischer
        puternic şi această unitate. În Anuarul României din 1930   în 1864-1865 erau ţinute în
                                                              acest timp brânzeturi. Dar
                                                              în 1975 tot „Timişoreana”
                                                              a fost cea care a redeschis
                                                              ca  secţie  a  sa  fabrica  de   Ultimul design de capac
                                                              bere din Ciclova Montană.   pentru sticlele cu berea de la
                                                              Pe o etichetă din iulie 1975   Ciclova Montană.
                                                              a berii blonde speciale
                                                              „Caraşul” se preciza faptul
                                                              că redeschiderea avea loc după aproape 45 de ani. Adresa
                                                              fabricii era: Strada Brazilor nr. 125-127, Ciclova Montană,
                                                              cod 1.763. Machetele etichetelor de bere din 1975 au fost
                                                              realizate  de  graficiana  Elena  Tăbăcaru  din  Bucureşti.
                                                              Aceasta era angajată la Rahova, care pe atunci era şi sediul
                                                              Centralei Berii, Spirtului, Amidonului etc., concepând în
                                                              consecinţă toate etichetele de bere din România în perioada
                                                              1965-1985.
        nici  nu  mai  era  menţionată,  producţia  sa  fiind  absolut   În  1977  se  produceau  la  Ciclova  Montană  două
        neglijabilă.  Numai  Robert  Fischer  era  consemnat  ca   tipuri  de  bere:  „Caraşul”  (12,5%)  şi  „Ciclova”  (13%),
        simplu birtaş sau cârciumar. În 1936, producţia scăzuse   fiind urmate apoi şi de alte mărci cunoscute: „Semenic”,
        la 1.200 hl. Aşadar şi după încheierea crizei, fabrica îşi   „Crivaia”, „Montana”, „Carpaţi”, „Bastion”, bere blondă
        revenea  foarte  greu.  Situaţia  sa  financiară  era  precară,   şi  brună  cu  concentraţie  alcoolică  de  11,  12  sau  13%.
        fapt care a determinat proprietarul din acel moment,   Producţia avea să ajungă la 123.000 hl în 1990. În anii 1970
        respectiv Casa de Păstrare S.A. din Oraviţa, să o vândă   ajunsese să rivalizeze pe piaţă cu berea „Azuga”, însă în
        fabricii  de  bere  din  Timişoara.  La  25  ianuarie  1938,   perioada următoare nu s-au mai făcut acolo alte investiţii
        Sim. Sam. Moldovan a întocmit un memoriu, pe care l-a   şi produsele au ajuns să prezinte mari probleme de igienă.
        prezentat comisiei interimare a oraşului Oraviţa, în care   Reclamaţiile împotriva acestui fapt au pătruns inclusiv în
        arăta că numeroşi muncitori vor rămâne fără niciun câştig   presa locală a timpului, sub forma unor scrisori deschise .
                                                                                                               10
        datorită faptului că noul proprietar intenţiona demontarea   În consecinţă, în anii 1984-1986 au fost modernizate unele
        ei şi mutarea pieselor la Timişoara.                  instalaţii pentru sporirea igienizării, începând apoi să se
              Aşa s-a şi întâmplat. Firma „Timişoreana”, pentru   producă şi berea brună „Hercules ”. În 1990, litrul de bere
                                                                                           11
        a evita concurenţa din partea micii făbricuţe din Ciclova   costa 10,50 lei .
                                                                          12
        Montană, a profitat de situaţia grea a acesteia, cumpărând-o,
        şi imediat a închis-o, transferând echipamentul de berărit   10  Erdbeben in Bierbrauerei.  „Cantara” hat Direktor
                                                              und Chefingenieur abgesetzt, în A.D.Z., 13 august 1996.
              9 Bier-„Geschäft” vor Korruptionausschuß, în  Allge-  11 Brauerei-Journal, 1. Juni 1990, p. 336.
        meine Deutsche Zeitung für Rumänien (A.D.Z.), 4 martie 1997.  12 Ibidem, p. 337.


                                                                                                           Pag. 13
   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20