Page 19 - Morisena18_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

de sărăcie, masele adunate (aici) au îmbrăţişat, cu puţine Albert Camus afirma, în anul 1944, următoarele: „Presa
excepţii, valorile, modul de viaţă şi şansele americane. Iar este liberă când nu depinde nici de puterea guvernului,
America însăşi a ataşat aceşti oameni de ea cu puternice nici de puterea banilor” .
8
legături de patriotism şi de mândrie” – face „experienţa” În 1984, în cursul campaniei electorale care avea
americană practic irepetabilă, la scară europeană: „ţările să-l aducă, pentru a doua oară, la Casa Albă, cu un
europene nu sunt şi nu vor putea fi niciodată la fel. Ele sunt program politic în continuare orientat spre relansarea
produsul istoriei, şi nu al filosofiei. Poţi construi o naţiune imaginii unei ţări promotoare a libertăţii, atât în sens
pe o idee, dar nu poţi re-construi o naţiune pe o idee” . anticomunist (cu ajutoare pentru contras în Nicaragua
5
Evident, literatura americană din a doua jumătate a şi trimiterea de trupe în insula Grenada), cât şi în sens
secolului XX a avut şi o tentă anticomunistă, manifestată economic (prin deregulation, eliminarea dificultăţilor
cu o mai mare acuitate în anii ’80. După reprimarea legale şi fiscale care împiedicaseră, până atunci,
Solidarităţii în Polonia, Susan Sontag stârneşte uimirea transferarea de capitaluri şi întreprinderi în alte zone
unui miting de la New York cu acuzaţia că intelectualii ale ţării sau în străinătate), Ronald Reagan (1981-1989)
refuzau, de mai multe decenii, să accepte faptul că s-a adresat cetăţenilor din New Jersey, lăudându-l pe
fascismul şi comunismul sunt identice; iar „Nation” cântăreţul local cel mai cunoscut: Bruce Springsteen.
(revista „Naţiunea”) dedică un întreg număr ecourilor În opinia lui Reagan, cântecele acestuia exprimau visul
ulterioare. O nouă carte, A Better World (O lume mai multor cetăţeni americani: America văzută ca ţară a
bună) (1983), de William O’Neill, descrie detaliat lipsa libertăţii şi a împlinirii dorinţei de bunăstare şi fericire .
9
de loialitate şi onestitate a intelectualilor stalinişti, care a Cultura media va fi un instrument de temut al
conferit McCarthy-smului aparenţa de legitimitate . Statelor Unite în dărâmarea regimurilor comuniste, fiind
6
Când Solidaritatea poloneză s-a ridicat împotriva asociat cu caracterul falimentar al economiilor acestor
dictaturii comuniste în anii ’80, Uniunea Sovietică nu mai state şi cu neîncrederea sporită a populaţiei în discursul
avea apărători printre intelectuali. Era, cândva, inadmisibil, politic al conducerii de partid şi de stat. Cultura media
în unele cercuri, să se afirme că intelectualii fuseseră este un fenomen istoric relativ recent. Dacă noile tipuri
vulnerabili în faţa McCarthy-smului, pentru că unii dintre de industrie culturală descrise de Horkhaimer şi Adorno
ei apăraseră crimele lui Stalin; acum, acest lucru devenise (1972), în deceniul al patrulea, sub formă de film, radio,
virtual un clişeu. Într-o mărturisire calmă, în The Dream publicaţii, reviste de senzaţie, benzi desenate, publicitate
of the Golden Mountains (Visul munţilor de aur) (1980), şi presă, au început să ne colonizeze timpul liber şi să se
Malcolm Cowley, care se folosise cândva de revista „New plaseze în centrul sistemului de cultură şi comunicaţie
Republic” pentru a minimaliza acuzaţiile privind epurările din SUA şi din alte democraţii apusene, această industrie
de la Moscova, reflecta: „ceea ce nu realizau tovarăşii de nu a devenit o forţă dominantă în cultură sau în viaţa
drum pe atunci este că ei acceptau responsabilitatea pentru socială şi politică, decât după zorii erei televiziunii din
decizii la care nu participau şi care puteau fi schimbate, perioada imediat următoare celui de-al Doilea Război
peste noapte, de orice cablogramă venită de la Moscova. Mondial. De atunci şi până astăzi, televiziunea prin cablu
Nu-şi dădeau seama nici de faptul că, în consecinţa şi satelit, aparatele video şi alte tehnologii multimedia
profundelor lor preocupări pentru valorile umane, acţionau de tip domestic, iar mai recent, calculatoarele personale,
conform instrucţiunilor unui partid care dispreţuia, în mod au accelerat fenomenul de diseminare şi au accentuat
consecvent, toate valorile umane în favoarea binelui mai puterea culturii media .
10
important al mişcării, sau că acest bine mai important Mirajul culturii media americane şi mesajul
putea fi confundat cu vreun avantaj momentan de câştigat subsidiar anticomunist al acesteia a devenit mai virulent
în cine ştie ce luptă dintre facţiuni sau luptă personală în deceniile 7 şi 8 ale secolului trecut. Pe lângă western–
pentru putere” . urile prezentate în cinematografe şi pe micul ecran,
7
Însă, fără îndoială, mass-media şi cinematografia simbolizând valorile tipic americane (dreptatea, curajul,
americană au avut un puternic impact asupra conştiinţei asumarea răspunderii, dorinţa de libertate), au fost larg
cetăţenilor din centrul şi sud-estul Europei, aflaţi în sfera
de influenţă sovietică de la finele celui de-al Doilea Război 8 John Keane, Mass-media şi democraţia, trad.: Alina
Mondial. Libertatea presei era, de altfel, indisolubil Doica, Iaşi, Institutul European, 2000, p. 125.
legată de eficienţa sistemului democratic american. 9 Sara Antonelli, Cultura americană contemporană:
din anii ̓ 60 la Bush jr., trad.: Alina Sichitiu, Bucureşti, Grupul
5 Ibidem, pp. 72-73. Editorial Corint, 2005, pp. 59-60.
6 Lewis Perry, Viaţa intelectuală în America. O istorie, 10 Douglas Kellner, Cultura media, trad.: Teodora
Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1995, p. 327. Ghiviriză şi Liliana Scărlătescu, Iaşi, Institutul European, 2001,
7 Ibidem, pp. 335-336. p. 28.

Pag. 17