Page 22 - Morisena18_2020

MORISENA, anul V, nr. 2 (18)/2020

„Drapelul” (Lugoj, 1919-20), „Albina” (Bucureşti, 1921- admirat de capete seci, cu peri mai mult sau mai puţin
22), „Sionul românesc” (Lugoj, 1920-27) şi „Păstorul scurţi, a ostenit de sârg, din tinerețile sale, în brazda
sufletesc” (Lugoj, 1929-31). A publicat unele încercări în care i-a fost rânduit să-şi cheltuiască puterile, şi s-a
literare, precum şi traduceri din limbile maghiară, dovedit mereu muncitor de bună treabă. Excelent licean,
germană, franceză, latină şi greacă. distins levit, devotat păstor de suflete, neostenit străduitor
Personalitate cu o puternică structură şi forţă cu graiul, cu înfăptuirile, cu peana: în toată vremea, om al
intelectuală şi sufletească, indezirabil regimului ateu acţiunii conştiente”.
comunist, cărturarul şi teologul lugojean a fost arestat Pentru a ilustra panoramic un episod semnificativ,
în 28 octombrie 1948 împreună cu ceilalţi ierarhi uniţi premergător actului Unirii Banatului cu Regatul Român,
lugojeni, episcopul Ioan Bălan şi canonicul Iosif Vezoc, reproducem in extenso un capitol din volumului recent
stabilindu-i-se domiciliu forţat la Mânăstirile Neamţ (31 apărut, ca omagiu adus Episcopului martir Valeriu
octombrie 1948 – 1 martie 1949) şi Căldăruşani (1 martie Traian Frențiu, beatificat în 2019 de Sanctitatea Sa Papa
1949 – 24 mai 1950). A fost întemniţat la Sighet (24 mai Francisc. Stăruința și zelul ierarhilor greco-catolici
1950 – 15 februarie 1952), iar după eliberare i s-a impus lugojeni se constituie, peste timp, în pilde supreme de
domiciliu forţat în Călăraşi (15 februarie 1952 – 22 iunie jertfă pentru marile proiecte naționale.
1953), apoi la Orăştie (22 iunie 1953 – 6 noiembrie 1953),
permițându-i-se întoarcerea acasă abia în anul 1954, unde Preoţi cu crucea-n frunte 2
a trecut la Domnul în 30 decembrie 1962.
Problemele cotidiene ale mirenilor l-au preocupat Consistoriul din Lugoj, avându-l în frunte pe
intens, iar capacitatea sa de a trece cu dezinvoltură de la marele român şi inimos bănăţean Î.P. Sa V. T. Frenţiu,
profundele introspecții de natură filozofică la tarele sociale actualmente arhiepiscop la Oradea, în şedinţa de la 23
ale prezentului surprinde: liniile de comunicație, mersul nov. 1918, cu mare însufleţire a luat act de convocarea
trenurilor în Banat, problemele edilitare ale Lugojului, adunării de la Alba Iulia şi, publicând-o în întregime
o emoționantă relatare a dramaticelor momente trăite, în în circulara emisă în aceeaşi zi, a dat instrucţiunile
Capitală, la cutremurul din 1940, mortalitatea copiilor necesare preoţimii, ca să se îngrijească de o cât mai mare
în Banat, impresii de călătorie, problematica unificării participare la adunarea proiectată! Numărul respectiv din
religioase și a celibatului, aprecieri și interpretări din „Foaia Oficioasă”, care publica toate acestea, a parvenit
sfera politicului și a învățământului confesional. încă şi la cele mai îndepărtate parohii din Torontal, dar
Vocația pentru perspectiva istorică a evenimentelor, acesta a fost ultimul care a trecut aşa uşor prin cenzura
deslușirea unor întâmplări care i-au marcat prezentul, sârbească.
spiritul său premonitoriu, care îi conferă o uimitoare Ştim că la adunarea de la Alba Iulia a luat parte o
capacitate de a previziona evoluția unor evenimente sunt bună parte din clerul bănăţean, în frunte cu înalţii ierarhi.
prezente constant în cuprinsul volumului recent apărut, Că nu au putut merge mai mulţi, cauza e că au fost daţi
oferit, ca dar de preț, cititorului contemporan, bulversat din tren cei ce luaseră linia Timişoara - Arad; mai uşor
am scăpat pe linia Chichinda - Arad...
adesea de voltele imprevizibile ale unui prezent ambiguu Iar la 6 zile după adunare, la 7 decembrie, tot
și desacralizat. Scrierile lui Nicolae Brînzeu, constituite din şedinţă consistorială, apare, în număr festiv al
în adevărate lecții de elocință filosofică și etică, ne relevă „Foii Oficioase a Diecezei Lugojului”, o preafrumoasă
pilduitoare experiențe de viață, trăite cu har duhovnicesc, pastorală, prin care episcopul publică hotărârea adunării
ne împărtășesc vivace demersuri jurnalistice, exerciții de de la Alba Iulia şi se ordonă ca de aci înainte, la
consecvență și verticalitate morală. serviciile divine, să se pomenească Majestatea Sa Regele
Profilul său moral și intelectual este descris cu Ferdinand, întreaga pastorală e plină de cuvinte izvorâte
plasticitate de un contemporan (Ștefan B. Dragu), ce l-a din cele mai alese sentimente. Făcând o privire asupra
privit îndeaproape și i-a urmărit cu interes și admirație evenimentelor ce au precedat adunării de la Alba Iulia,
parcursul profesional și spiritual: „Mulţi trec prin viaţă publică rezoluţiunea votată şi, insistând asupra marelui
ca geamantanele prin gări: fără pricepere şi fără urmă. fapt al Unirii tuturor românilor, arată ce avem noi de
Faptul că-s bine hrăniţi şi bine căftăniţi nu îndreptăţeşte mulţumit regelui Ferdinand, care s-a jertfit pe sine pentru
nicio laudă a trăirii lor pe pământ, odată ce nicio înfăptuire neamul românesc, chiar aşa cum se spune în Scriptură, că
mai de seamă nu poartă pecetea trudei şi a jertfirii lor „va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa”.
de sine. Nicolae, fiul cântăreţului nostru bisericesc şi
dascăl provizor din Vulcan (jud. Hunedoara), nu face 2 v. Nicolae Brînzeu, Cugetări în presa anilor 1926-
parte din ceata celor care au izbutit să-şi irosească darul 1948, p. 128-131 (articol publicat în „Semenicul”, Lugoj, nr. 12,
vieţii nimica făcând. Fără să facă figură de atlet de bâlci, 1928).

Pag. 20