Page 24 - Morisena18_2020

MORISENA, anul V, nr. 2 (18)/2020

evreu Kovacs-Brunn, aşa că s-a izolat complet de români Conf. univ. dr. Tiberiu Ciobanu
şi mai ales de „popi”, şi în toate acţiunile lui s-a lăsat (Timișoara)
îndrumat de sugestiunile maghiare (înfiinţarea judeţului
Lugoj cu administraţie maghiară). În acest timp, la curtea „Cruciatul” Vlad Țepeș
episcopiei din Lugoj era un laborator ocult. Se trimiteau,
prin intermediul preoţilor francezi de aci, memorii peste și organizarea armatei țării sale
memorii ba la Belgrad, la comandamentul francez, ba la
Paris. La 24 aprilie a trecut pe aici deputatul Meunier, în și a sistemului defensiv al acesteia
onoarea căruia s-a dat o masă la episcopie, cu discursuri
animate. Bineînţeles, românii de aici lucrau mână în Abstract. When we refer to the remarkable merits
mână cu Consiliul Dirigent, care încă depunea pe cale of Vlad the Impaler as the head of state and of the armies,
diplomatică mari stăruinţe la Belgrad şi la Paris.
Aşa s-a reuşit revocarea lui Farret, iar dl Clemenceau we cannot ignore his taking over a political-military
a dat ordin ca, pe teritoriul ocupat de armatele franceze,
administraţia să treacă în mâinile românilor.
Telegrama dlui Clemenceau, dată la 21 mai 1919,
i-a găsit pe românii lugojeni la Bichiş-Ciaba, unde au
mers, în frunte cu episcopul, să-l salute pe primul Rege al
României Mari; corul „Lyra” a săvârşit acolo admirabile
prestaţii. Primul prefect român al Lugojului, dl Dr.
G. Dobrin, a depus jurământul în mâinile episcopului
Frenţiu, pe tren, venind de la Ciaba !...
4
La 23 mai a intrat jandarmeria română în Banat,
dar numai ca auxiliară armatei franceze; administraţia
civilă, rând pe rând, a fost trecută în mâinile românilor.
Dar armata română abia la 28 iulie a ocupat Banatul,
retrăgându-se cea franceză, şi devenind noi absolut
stăpâni pe acest pământ al nostru.
Atunci „a ridicat Domnul robia Sionului şi ne-am
făcut ca nişte înviaţi.”
Atunci am avut măreţul Te Deum, am cântat
doxologia deplinei libertăţi!...
4 La memorabilul eveniment petrecut în comuna Bichiş-
Ciaba (Békéscsaba, azi în Ungaria), corul, însoţit de o numeroasă
delegaţie, în frunte cu P.S. Dr. Valeriu Traian Frenţiu, episcopul
Diecezei Unite a Lugojului, Protopopul Dr. George Popovici şi dr.
George Dobrin, primul prefect român al judeţului Caraş-Severin,
a întâmpinat suveranii României Mari, M.S. Regele Ferdinand
I şi M.S. Regina Maria, aflaţi în drum spre frontul de la Tisa.
Cu acest prilej, George Dobrin a depus jurământul de fidelitate Vlad Țepeș
în prezenţa suitei regale şi guvernamentale reprezentată, între (pictură ecvestră de Valentin Tănase)
alţii, de Vasile Goldiş şi Ştefan Cicio-Pop (miniştri secretari de
stat pentru Transilvania). Erau prezente peste 50 de coruri din
toate ţinuturile româneşti, care, prin cântările lor, întreţineau conception that has its origin in the old Byzantine imperial
atmosfera de puternică trăire românească după alipirea ultimelor
teritorii la patria mamă. Dintre toate reuniunile prezente, tradition of crusade, Dracula being, undoubtedly, the first
impresia cea mai puternică asupra suitei regale a produs-o corul of our voivodes who rose to fight against the Ottoman
„Lira”. Cei doi suverani au ascultat cu mare atenţie „dorurile” Turks after the entry of Byzantium under the rule of Sultan
lugojenilor, întreţinându-se cordial cu aceştia. La plecarea suitei Muhammad II the Conqueror. Of course, he also made
regale, coriştii lugojeni au fost invitaţi la gară, unde, în faţa this takeover because he considered himself the rightful
trenului regal, au intonat cântece patriotice, regele Ferdinand şi follower of the anti-Ottoman struggle of the Basileus and
regina Maria, entuziasmaţi, atribuindu-i corului denumirea de the great Romanian rulers, especially after the death of John
„Cor Regal”, titulatură care a fost purtată cu mândrie decenii Hunyadi, "the last great European crusader". Seeking to
de-a rândul.

Pag. 22