Page 23 - Morisena18_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

„Vă îndemn deci în Domnul ‒ spune mai departe ca, în numele Consiliul Dirigent, să asiste la luarea
episcopul ‒ şi vă rog, veneraţi fraţi preoţi şi iubiţi fii jurământului regretatului Valeriu Braniște de către P.S.
sufleteşti, ca de aci încolo pe M. Sa Regele Ferdinand Episcopul Frenţiu ‒ Braniște, din cauza morbului, n-a
I., şi numai singur pe el, să-l consideraţi de Domnitor putut merge la Alba Iulia ‒, sârbii erau cât p-aci să-i ia
al ţinuturilor care fac parte din România Mare. Deodată la răspundere pe toţi trei! Noroc că au părăsit în curând
din virtutea puterii arhiereşti, ce-mi este mie de la Lugojul!
Dumnezeu hărăzită, dispun ca atât la Sf. Liturghie, cât Trupele franceze au fost obiectul unor sărbătoriri
şi la toate funcţiunile sf., la orice ocaziune şi orice timp extraordinare din partea lugojenilor. Li s-a făcut
s-ar ţine, la locurile unde Sf. Biserică se roagă pentru serenadă, se scotea o ediţie specială ‒ în franţuzeşte ‒ a
Domnitor, să se amintească «drept credinciosul şi de
Hristos iubitorul Regele nostru Ferdinand I.», rugându-
vă bunului Dumnezeu ca să-L conducă şi mai departe pe
calea înţelepciunii, «ca să nu se abată de la porunci nici
la dreapta, nici la stânga, ca să fie ani îndelungaţi întru
împărăţia sa El şi fiii lui (II Lege 17.20)»”.
Urmează, apoi, îndemnând la aceeaşi dragoste
şi recunoştinţă faţă de Majestatea Sa Regina şi faţă de
întreaga familie domnitoare, îndeamnă apoi la unire
şi muncă cinstită, pentru făurirea unui viitor demn
neamului nostru!
„Veneraţi fraţi preoţi şi iubit popor dreptcredincios!
Viitorul neamului nostru se întrezăreşte sub cele mai bune
auspicii, trezeşte în sufletele noastre cele mai frumoase
nădejdi! Uniţi toţi fiii neamului sub o singură stăpânire, Imagine din Lugojul de altădată.
care este în mâna celui mai iubit şi iubitor Rege şi a
înaltei Sale Familii, trăind într-o ţară care din belşug îşi „Drapelului”; la 19 febr. 1919, în catedrala din Lugoj,
revarsă asupra noastră bogăţiile sale, sprijiniţi de către P.S. Frenţiu a celebrat un parastas pentru eroii Reg. 35
cele mai mari neamuri ale lumii, între care îndeosebi de Colonial, de către preotul Henri Pradel, care, la urmă, a
nobila Franţă, chemat este neamul românesc, prin muncă ţinut o predică plină de elogii la adresa românilor .
3
cinstită şi devotată, a ocupa în scurtă vreme un loc de Fatalitatea a voit ca la 22 martie 1919 să vie
cinste deosebită în rândul neamurilor, spre a sa mărire şi la Lugoj de comandant al armatei franceze generalul
spre înaintarea şi înflorirea lumii întregi...” Farret. Acesta era absolut stăpânit de secretarul său
Iată primul act de canonizare a hotărârilor de la
Alba Iulia, prima măsură de a se mărturisi la altare unirea 3 Staţionarea trupelor franceze, aflate sub comanda col.
noastră încheiată pe veci! Erau încă sârbii în Lugoj când Henri Lemoigne, la Lugoj, începând cu data de 14/27 ianuarie
s-a făcut aceasta, şi preoţimea noastră în întreg cuprinsul 1919 (în urma retragerii armatei sârbe), a generat entuziaste
Banatului a primit ordin să-l pomenească pe Regele manifestări de simpatie din partea oficialităților, a intelectualilor
și a membrilor vestitelor reuniuni corale. Astfel, în seara zilei
României întregite! de 20 ianuarie/2 februarie, Corul „Lira” şi Reuniunea ortodoxă,
Cât au avut de suferit preoţii noştri din cauza cele două corale surori, au susţinut o serenadă în faţa casei
pomenirii regelui Ferdinand şi a steagurilor naţionale! Sidoniei Dr. Maior, unde era găzduit colonelul Henri Lemoigne,
Dintre cei maltrataţi şi închişi de sârbi îi menţionăm pe comandantul Diviziei XI Orientale, în prezenţa mai multor
păr. Axente Ţăranu, fost paroh la Târnova (azi prof. la notabilităţi locale, între care şi Episcopul Valeriu Traian Frenţiu.
Oraviţa), Mihai Traian, fost paroh la Şuşanovăț (azi la Peste câteva zile, manifestaţia s-a reluat în ambianţa creată de
Hitiaş) şi P. Herlo, prof. la Arad (fost paroh la Lăţunaş). asistenţa militarilor francezi, de data aceasta şi cu contribuţia
Toată iarna şi primăvara anului 1919, Lugojul a corurilor din comunele Herendeşti şi Hodoş. În 23 februarie
fost centrul unor frământări politice şi diplomatice, care 1919, în Catedrala Greco-Catolică din Lugoj, abatele Henri
ar merita să fie altcum păstrate posterităţii! Pradel a oficiat o Liturghie solemnă închinată eroilor francezi
din Regimentele 35 Infanterie Colonial şi 21 Artilerie căzuţi
Sârbii, auzind că episcopul Lugojului a dat ordin pe front, asistată de P.S. Valeriu Traian Frenţiu, în prezenţa
să se pomenească Regele Ferdinand, i-au chemat la colonelului H. Lemoigne şi a soldaţilor francezi staţionaţi la
comandament pe toţi preoţii, chiar şi pe rabinul evreu, Lugoj. Corul „Lira” şi o reuniune vocală a militarilor francezi
şi le-au pus în vedere că la liturghie au să pomenească au intonat mai multe cântece religioase (cf. „Drapelul”, Lugoj,
pe regele Petar! Iar când a venit aici dl Dr. V. Bontescu, XIX, 17, 1919, 2).

Pag. 21