Page 26 - Morisena18_2020

MORISENA, anul V, nr. 2 (18)/2020

1459-1461, în cazul de față fiind vorba despre o a doua după dispariția lui Iancu de Hunedoara” . Interesant de
13
emisiune monetară realizată în timpul domniei lui Vlad menționat este și faptul că prima monedă bătută de Vlad
Țepeș , căci, dorind intensificarea schimburilor comerciale Țepeș a fost un „ban” de argint anepigraf (adică fără niciun
7
în vederea dezvoltării economice a ţării sale (lucru care fel de inscripție) pe a cărui revers apare o stea cu coadă în
avea drept consecinţă procurarea resurselor financiare forma literei «S», deci o cometă. Faptul că, potrivit datelor
necesare ducerii luptei antiotomane), voievodul român s-a astronomice, la 8 iunie 1456, pe cerul Europei a apărut
preocupat şi de acest aspect. Singurul exemplar al emisiunii celebra cometă Halley (care a putut fi văzută pe parcursul
monetare respective, descoperit până în prezent, ducatul unei întregi luni) i-a făcut pe specialişti să concluzioneze
de argint amintit mai sus, are bătute pe cele două fațete ale că Vlad Ţepeş a fost influenţat în alegerea imaginii pentru
sale imagini inspirate din tradiţia iconografică bizantină. reversul monedei emise din porunca sa, chiar la începutul
Pe avers, apare chipul lui Vlad Ţepeş cu barbă, privit din celei de-a doua dintre domniile sale, tocmai de acest rar
față, stând în picioare, purtând [pe cap] o coroană şi ținând și interesant fenomen astronomic, „tulburătoare imagine,
în mâna dreaptă o cruce lungă, iar în cea stângă globul după cât se pare unică în numismatica europeană a
8
cruciger” , practic „reprezentarea tipică a împăratului epocii” . Gândindu-ne la unicitatea lui Dracula în istoria
14
bizantin, în dubla sa ipostază de apărător al creştinismului noastră, dar şi în cea universală, nu putem să nu sesizăm
9
şi deținător al puterii de aspirație universală” . Pe revers legătura uimitoare dintre evoluţia carierei sale politico-
este redat „bustul lui Iisus Hristos, văzut [tot] din faţă, militare şi fenomenul astral amintit, care, în timp ce la
binecuvântând cu mâna dreaptă, iar cu cea stângă ținând epoca respectivă a insuflat o teribilă groază populaţiei
la piept Evanghelia” . Europei, pentru el a reprezentat un semn „ceresc” sub care
10
Practic „și această imagine a fost preluată tot din a reuşit să-şi înfrângă (şi ucidă) rivalul (pe Vladislav al
tradiţia iconografică bizantină, fiind vorba de reprezentarea II-lea ) şi să urce în scaunul domnesc al strămoşilor săi .
16
15
pe monede a lui rex regnantium, adică a vârfului ierarhic Urmărind să consolideze și să protejeze autoritatea
al tuturor suveranilor creştini” . Punerea împreună pe domnească şi bazele economice şi social-politice ale
11
aceeaşi monedă a celor două efigii, cu siguranţă din rezistenţei antiotomane și „pregătind redeschiderea
iniţiativa lui Vlad Ţepeş, duce la concluzia că avem de-a războiului cu Imperiul Otoman pentru asigurarea
face cu „un ducat de cruciadă, domnul român socotindu-se
pe sine moștenitorul direct al vechilor tradiții bizantine de Figurativ, Imperiul Otoman, turcii, musulmanii; islamul,
cruciadă și, deci, principalul adversar creștin al Semilunei , mahomedanismul (dexonline.ro/definiție/semilună).
12
13 Ştefan Andreescu, op. cit., p. 99; Octavian Iliescu,
7 Ibidem. Ducații necunoscuți emiși de doi voievozi ai Țării Românești
8 Ibidem. Termenul de «glob cruciger» se referă la un în secolul al XV-lea, în „Buletinul Societății Numismatice
simbol creștin de autoritate, care era utilizat în Evul Mediu, dar Române”, anii LXXVII-LXXIX (1983-1985), București, 1987,
care se regăsește și în prezent pe unele monede, precum și în p. 268-278.
iconografie. Reprezintă un glob pe care este așezată o cruce, 14 Ştefan Andreescu, op. cit., p. 63.
utilizat ca însemn regal, pentru încoronare, în mai multe monarhii 15 Acesta a fost fiul lui Dan al II-lea cel Viteaz (ce a
din Europa. Este cazul îndeosebi al Sfântului Imperiu Roman domnit asupra Ţării Româneşti între 1420-1431, cu patru între-
de Neam German, unde era desemnat ca fiind „glob imperial”. ruperi [Istoria lumii în date, p. 567]), care la rândul său îl avea
Crucea de pe glob, care simbolizează dominația lui Dumnezeu drept tată pe Dan I (ce a condus statul medieval românesc sud-
asupra lumii întregi, are dimensiuni mult mai mari în comparație carpatin între 1383-1386 [Ibidem]), considerat a fi părintele
cu globul, acest lucru sugerând prioritatea lui Dumnezeu asupra Dăneştilor, una din cele două ramuri principale ale dinastiei
problemelor omenești. Globul, în mâna împăratului, semnifică și princiare a Basarabilor, alături de cea a Drăculeștilor (întemeiată
proveniența divină a puterii pe care acesta o exercita. Termenul de Vlad Dracul, părintele lui Vlad Țepeș, dar care se referă în
provine din sintagma latină „globus cruciger” (constituită din general la descendenții lui Mircea cel Bătrân). Vladislav al II-
cuvintele „globus”, adică „sferă, glob”, și „cruciger” [compus lea a domni între 1447-1456, cu o scurtă întrerupere petrecută în
la rândul său din substantivul „crux, crucis”, adică „cruce” și toamna anului 1448, când tronul de la Târgoviște a fost ocupat
din verbul „gero, gerere, gessi, gestum”, adică „a purta”], care pentru prima oară de Vlad Ţepeş (Ibidem, p. 568). În împrejurări
înseamnă „purtător de cruce”) și are înțelesul de „glob purtător necunoscute, Vladislav al II-lea a fost executat din porunca lui
de cruce” (ro.wikipedia.org/wiki/Globus_cruciger). Dracula, la 20 august 1456 (după înfrângerea și capturarea sa
9 Ştefan Andreescu, op. cit., p. 99. în urma bătăliei de la Târgșor [județul Prahova], care a avut loc
10 Ibidem. înainte de această dată), găsindu-şi odihna de veci la Mânăstirea
11 Ibidem. Dealu (Constantin Bălan, Mânăstirea Dealu, ediţia a II-a,
12 Parte a discului Lunii, în formă de semicerc, luminată Editura Meridiane, Bucureşti, 1968, p. 6-8, 24).
de Soare în timpul uneia dintre fazele astrului; Luna privită în 16 Ştefan Andreescu, op. cit., p. 63; Jean Delumeau,
faza primului și a ultimului pătrar. Semn simbolic al Islamului, Frica în Occident (secolul XIV-XVIII). O cetate asediată, vol. I,
reprezentând Luna în faza de creștere, în formă de „seceră”. Editura Meridiane, Bucureşti, 1986, p. 118-119.

Pag. 24