Page 29 - Morisena18_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

De asemenea, pe ultimul rând al acestui document este Țepeș a dispus să fie extinse și construcţiile cu caracter
menționat numele „București . Dacă luăm în consideraţie militar ale tuturor reşedinţelor voievodale , cum ar fi
42
47
numărul mare de documente redactate din porunca lui cea de la Târgovişte (la acea vreme cea mai mare aşezare
Vlad Ţepeş din reşedinţa sa dâmboviţeană, se poate urbană a ţării şi principala reședință domnească) , unde,
48
trage concluzia că, începând cu anul 1459, el a condus printre altele, „a refăcut cu meșteri pietrari ardeleni zidul
treburile statului de aici, practic Bucureştiul (sau Cetatea de incintă al cetății” și tot acum, „pare să fi fost înălțat
49
Dâmboviţei, cum mai era numită această aşezare urbană [din porunca sa] și celebrul turn al Chindiei” , care a fost
50
la acea epocă) devenind (alături de Târgoviște) a doua construit, inițial, pentru scopuri militare, clădirea servind
capitală a statului românesc sud-carpatin . drept punct de pază, iar mai apoi a fost utilizat și ca foișor
43
În fine, o altă fortăreață ridicată din dispoziția lui de foc, precum și pentru stocarea tezaurului țării .
51
Vlad Țepeș este și cetatea de pământ de la Frumoasa, valului și firul șanțului era între 6 și 10 m. În exteriorul palisadei
care, fiind amplasată pe valea râului Vedea (chiar pe centrale se afla o platformă, lată de cca. 3-3,5 m, pe care circulau
malul acestuia), „controla drumul de acces ce venea de la apărătorii cetății. Pentru construcția palisadei centrale au fost
vadul Dunării, din dreptul localității Zimnicea” . Această săpate două șanțuri cu adâncimea de 1-1,30 m, pe fundul cărora
44
„fortificație, cu o suprafață de 2,5 ha, era alcătuită din s-au fixat, în poziție oblică, pari groși de stejar, la distanță de
trei rânduri de valuri și două șanțuri dispuse concentric, 0,15-0,25 m unul de altul. Între șirurile de pari, la diferite nivele
valul central, de plan pătrat cu latura de 43 m, purtând ale acestora, au fost fixate, orizontal sau oblic, grinzi și bârne
structura de lemn a palisadei , iar celelalte două erau groase, compartimentându-se astfel scheletul palisadei, care a
45
de tipul simplu, având un traseu rectangular (al doilea) fost apoi acoperit cu pământ bătut” (Ibidem).
și trapezoidal (cel din exterior)” . De asemenea, Vlad 47 Gheorghe I. Cantacuzino, op. cit., p. 104-105; Istoria
46
militară a poporului român, vol. II, p. 90; Ştefan Andreescu, op.
bizantine”, data „Creației” este anul 5508 î.Hr. Întâlnită adesea cit., p. 97; Radu Ştefan Ciobanu, op. cit., p. 123.
și sub forma de „ani de la Facerea Lumii” sau „ani de la Zidirea 48 Ştefan Andreescu, op. cit., p. 97; Istoria militară a
Lumii” ori „ani de la Adam”, această cronologie a fost folosită poporului român, vol. II, p. 260; Radu Ştefan Ciobanu, op.
oficial în Imperiul Bizantin (de către Patriarhia Ecumenică de cit., p. 123-126; Nicolae Constantinescu, Cristian Moisescu,
Constantinopol) și în celelalte Biserici ortodoxe din anul 692 și Curtea Domnească din Târgovişte, ediția a II-a, Editura
până în 1728. În Țările Române, ea a fost utilizată cu precădere Meridiane, Bucureşti, 1969. Reședință domnească și capitală
până spre mijlocul secolului XVIII, fiind înlocuită treptat, până între 1396 și 1714, Târgoviște a deținut mai bine de trei
spre mijlocul secolului XIX, cu „era noastră” (abreviat «e.n.»), secole statutul de cel mai important centru economic, politico-
pe care o socotim de la nașterea Domnului nostru Iisus Hristos, militar și cultural-artistic al Țării Românești, în prezent fiind
motiv pentru care se utilizează abrevierea «d.Hr.» Pentru că „era orașul-municipiu de reședință al județului Dâmbovița, unitate
bizantină” este considerată ca având cu 5508 ani mai mult decât administrativ-teritorială din partea central-sudică a țării, mai
«era noastră», pentru transpunerea anilor «erei bizantine» în anii exact din zona central-nordică a regiunii geografico-istorice
„erei noastre” trebuie avută în vedere această diferență de ani, românești Muntenia (ro.wikipedia.org/wiki/Târgoviște.
recurgându-se pentru aceasta la operații de scădere sau adunare, 49 Istoria militară a poporului român, vol. II, p. 260.
în funcție de situație (ro.wikipedia.org/wiki/Era_bizantină). 50 Ştefan Andreescu, op. cit., p. 97.
42 Radu Olteanu, op. cit., p. 14; H. Chircă, op. cit., p. 5-7. 51 Cunoscut și ca „Turnul Chindia”, actualmente acesta
43 Radu Ştefan Ciobanu, op. cit., p. 105. De altfel, Dracula face parte din Ansamblul de monumente istorice «Curtea
a petrecut patru din cei peste șase ani de domnie „în cetatea Domnească» și măsoară 27 de metri în înălțime și 9 metri în
București”, preferându-o reședinței domnești de la Târgoviște, diametru. Între 1847-1851, turnul a fost complet restaurat
aceasta, mai ales, din dorinţa de a se afla cât mai aproape de de către domnitorii Țării Românești, Gheorghe Bibescu (ce a
Dunăre, pentru a putea supraveghea mai bine mişcările turcilor domnit între 1842-1848 [Istoria lumii în date, p. 568]) și Barbu
(Radu Olteanu, op. cit., p. 14; H. Chircă, op. cit., p. 5-7). Știrbei (ce a domnit între 1849-1853 și 1854-1856 [Ibidem]),
44 Istoria militară a poporului român, vol. II, p. 90; Radu forma actuală datorându-se celui dintâi, inclusiv înălțarea sa
Ştefan Ciobanu, op. cit., p. 123. cu circa 5 metri față de construcția inițială. Turnul Chindiei
45 Gard sau „zid” de lemn, folosit în trecut ca structură de este cea mai importantă atracție turistică din Târgoviște și,
apărare; element de fortificație, folosit în amenajările defensive totodată, simbolul orașului, elemente specifice edificiului fiind
mai vechi, alcătuit din pari groși și lungi, bătuți în pământ, legați prezente pe stema urbei respective, atât în partea de sus, cât
între ei cu scânduri, frânghii, corzi (ramuri de copac, crengi de și în partea de jos. De fapt, acum, turnul este și cea mai im-
arbuști etc.) etc. și având între spații împletituri de nuiele, uneori portantă atracție turistică a întregului județ Dâmbovița, găzduind
și umplutură de pământ bătut. Înălțimea unei palisade putea fi de în prezent expoziția intitulată „Vlad Țepeș – Dracula, legendă
până la peste trei metri. Sinonim: (astăzi rar) palancă ((ro.wiki- și adevăr istoric”, în care sunt prezentate documente, arme și
pedia.org/wiki/Palisadă; dexonline.ro/definiție/palisade). obiecte din timpul domniei aprigului voievod român, dar și
46 Istoria militară a poporului român, vol. II, p. 90. hărți cu împrejurimile din acele timpuri. Din punct de vedere
„Șanțurile (cetății de la Frumoasa – n.n. T.C.) aveau pereții administrativ, Turnul Chindiei se află sub tutela Complexului
oblici, cu o lărgime maximă de 8-12 m; diferența dintre coasta Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște. Există două

Pag. 27