Page 34 - Morisena18_2020
P. 34
MORISENA, anul V, nr. 2 (18)/2020
1963, p. 17-36. 3-34; K. JUHASZ, Die Stifte der Tschanader Diözese
13. AL. P. ILARIAN, Aşezarea ducelui Glad în im Mittelalter, Münster im Westfalen, 1927, p. 114-119;
Dacia temeşiană, capitolul XI din Istoria românilor din Idem, Hajdani monostorok a csanadi egyhazmegyeben,
Dacia Superioară, în volumul AL. P. ILARIAN, Antologie, Budapest,1926, p. 19-32.
ediţie, prefaţă, note şi comentarii de C. Albu, Bucureşti, 25. FR. PESTY, Krassó, III, p. 145-148.
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981, p. 64.
14. Ibidem, p. 65-66; I. A. POP, Românii şi c. Cotidianul economiei medievale în Valea
maghiarii în secolele IX-XIV. Geneza statului medieval în Căraşului.
Transilvania, Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvane- Enigmaticul cnezat Valea-Voia şi istoria Cacovei
Fundaţia Culturală Română, 1996, p. 113. feudale
15. I. STĂNILĂ, Valea Căraşului. Districtul Ilidia,
secolele XIV-XVII. Pagini din trecutul unui colţ de ţară, Încă din aceste vremuri, teritoriul cărăşan, parte
Reşiţa, 1986, p. 14; J. SZENTKLARAY, A Honfoglalás componentă a voievodatului banatic, este bine organizat
korá Délmagyarországon, în J. SZENTKLARAY, Krásso economic şi social-politic. Aşadar, înainte de cucerirea
vármegye öszhajdana, Budapest, Athenaeum, 1900, p. 75 maghiară. Habitatul are bune reprezentări în vestigiile găsite
16. Anonimus, capitolul XI, în IIR, I, p. 82-84; I. chiar în săpături efectuate de specialiştii Muzeului Banatului
LUPAŞ, Realităţi istorice în voievodatul Transilvaniei din Montan în vatra aşezărilor Grădinari-Cacova şi Greoni.
secolele XII-XVI, Bucureşti, 1938, p. 15-29; Anonimus, Locul vetrei indică, fireşte, semnul statorniciei locuitorilor. 1
XLIV, p. 110-111; M. SCHWANDNER, Scriptores rerum Istoricul şi excelentul arheolog care este Ovidiu Bozu a dat
hungaricarum, I-II, Vindobonae, 1746; N. IORGA. Istoria la iveală, în Grădinari-Sălişte, un complex de şase locuinţe,
românilor prin călători, ediţie îngrijită, studiu introductiv cu podeaua săpată până la 0,40-0,60 m adâncime şi pereţi
şi note de A. Anghelescu, Bucureşti, Editura Eminescu, din bârne. E casa acelui fossatum, sat de tranziţie spre
1981, p. 6 feudalism în care, cum avem mărturii despre cuptoare de
17. G. VAIDA, Până când s-a vorbit limba dacă?, ars oale din secolul III şi monede din secolul IV la Şoşdea,
în „Noi, Tracii”, XIV, nr. 123, februarie 1985, p.; J. Fizeş, Vârşeţ, apar germenii cotidianului medieval atât de
SZENTKLARAY, Krassó, p. 76; FR. PESTY, Krassó, II, specific ţinutului cărăşan. 2
1, p. 243-244. Dacă la Gornea, pe linia Dunării, avem singura
18. I. STĂNILĂ, op. cit., p. 14; T. KOPPANYI, A aşezare metalurgică medievală cunoscută în Banat,
3
castelluntol a kastelyig, în „Müveszettörténeti ertésitő”, argumentul economic fiind, cum se ştie, unul din criteriile
XIII, nr. 4, 1974, p. 285-289; GR. IONESCU, Sur les care şi în restul Europei fundamentează evoluţiile cetăţii şi
éspeces et la términologie des constructiones fortifiées burgului, în ţinutul de care ne ocupăm în studiul nostru,
4
bâtres au moyen-age sur le territoire de la Roumanie, în Ilidia e o localitate importantă, cum atestă descoperirile
„Revue Roumaine d’Histoire”, XI, nr. 3, 1972, p. 488. din punctele Obliţa şi Sălişte. La fel Pescari, Gornea,
5
19. AL. P. ILARIAN, op. cit., p. 65-66; I. A. POP, Urscia (Orşova) în secolele VII-XI, dar continuităţile de
Românii, p. 105. locuire sunt valabile şi în aşezările numite mai târziu, în
20. Vezi K. JUHASZ, A temesközy folviragzasa documente, Cacova şi Greoni, urme existând, cum am
a tatarjaras utan, în „Erdelyi Irodalmi Szémle”, VI, nr. văzut mai sus, din preistorie şi din antichitatea clasică.
1-2, 1929, p. 2-8; Idem, A Csanadi püspökseg törtenete. Secolul VIII e marcat de activităţi economice
Alapitasatol a tatarjarasig 1030-1242, Mako, 1930, p. 12-13. intense în cel puţin 16 localităţi, cum atestă specialiştii
21. Cf. J. SZENTKLARAY, A csanád-egyhazmegyei problemei citând, pentru perioada cuprinsă între secolele
plebániak törtenete, Temesvar, 1898, p. 5-9. VIII-IX, Gornea, Ilidia-Sălişte, Ilidia-Funii, Moldova
22. AL. P. ILARIAN, În Banat şi Biharea, în vol. Veche-Vinograda, Forotic. Lista, fireşte, ar fi mult mai
cit., p. 80, capitolul XLIII; N. OLAHUS, Hungaria, 1536, amplă cu menţiuni concrete şi despre habitatul cărăşan
p. 267 sq. unde continuitatea de locuire şi viaţă economic-socială nu
23. Monumenta arpadiana, ediţia Endlicher, s.a., p. se exclude. În aşezările de pe Valea Căraşului s-au găsit
292. vestigii atestând activităţi ale unor cuptoare din piatră
24. C. C. GIURESCU, D. C. GIURESCU, op. şi din lut, cu boltă semisferică, dar circulă în ţinut arme,
cit., p. 338; L. ELEKES, E. LEDRER, G. SZEKELY, obiecte de uz casnic, podoabe cuprinse în remarcabilul
Magyarorszag törtenete, volumul I, Budapesta, 1957, catalog al celui mai valoros istoric al perioadei, cărăşanul
p. 194; I. HENSZLMAN, Archeologiai kirandulas Dumitru Ţeicu, precum cerceii cu pandantiv stelat,
Csanadium, în „Archeologiai Közlemenyek”, 1871, p. cerceii cu cap spiralat, cercel din argint cu lunulă simplă.
Pag. 32