Page 35 - Morisena18_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

Vorbim şi de un specific în decorul de fir filigranat sau în provinciei banatice. Oricum, în teritoriul cărăşan în care
turnarea pandantivului cu un ornament care imită tehnica includem Cacova şi Greoni, în secolele XII-XIII aşezări
granulaţiei, asemenea obiecte realizându-se încă din importante mai sunt Broşteni, Socol, Vârciorova, Giurgiova,
secolul al VIII-lea la Gornea-Căuniţa de Sus, dar acelaşi Berzasca, Buchin, Fârliug, Moceriş.
cercetător a mai depistat alte 27 aşezări din secolele VI- Destule aşezări de secol XIV din ţinut precum
IX în care este specific mentalului economic autohton Ciuchici-Sălişte, Rusova Nouă, Berlişte, Milcoveni,
realizarea de podoabe, cel mai adesea ca noi accesorii la Iam, Ciclova Română-Dealul Vrani (aici şi necropola),
îmbrăcăminte. Perimetrul descoperirilor este vast, cercei Răcăşdia, Vrăniuţ, Iertof sunt indicatorii siguri că
cu pandantivi ciorchine la Deta, Vârşeţ, Banatska Palanka, provincia, în special ţinutul cărăşan, are bogate resurse
Orşova, Cuvin, desigur incluzând şi aşezarea de care ne economice: soiul de grâu pe care-l cultivă localnicii se va
ocupăm acum, brăţări cu capete de animal în morminte de regăsi şi la ungurii din Pannonia, ulterior, zona colinară
15
secole X-XI la Denta şi Vârşeţ. 6 din perimetrul Cacova, Secaş, Ticvaniul Mare, Ticvaniul
Circulă în teritoriul cărăşan, mai mult ca sigur Mic, Greoni, Vărădia e cultivată cu pomi fructiferi. Cum
datorită activităţilor de schimb comercial, produse ne relatează documentele, în Căraş şi în afluenţii Lişava,
provenind din acel atelier de catarame şi fibule romano- Vicinic, Bârcaciu, Budoviţa peştele e o importantă sursă
bizantine de la Drobeta, şi nu doar pentru secolul al VI-lea, de hrană.
cu piciorul întors pe dedesubt, din bronz, şi de la Orşova, În cronica lui Johann Nauclerus din Tübingen, cetatea
atelier şi produse mult mai vechi. Un alt model circulabil Caraşovei este alături de aşezări urbane şi semiurbane
este o fibulă din fier, găsită la Cuvin, într-un mormânt atat locul unor intense activităţi de comerţ şi agricultură, de
în acelaşi secol VI, tot fibulă cu piciorul întors pe dedesubt. morărit pe apă. În 1361, avem menţiuni despre arături şi
Dar mai sunt la modă tipurile de la Orşova, două fibule gunoiri masive în ţinutul care cuprinde Cacova şi Greoni,
digitale, de tip slav şi de tip germanic, de la Biserica Albă, pe moşiile Voia (Valea) şi Secăş, iar în 1368 pe moşia
7
fibulă în formă semicirculară cu şapte ramificaţii, în cazul Terien (Ţarină?) de lângă Haram. Pe Caraş, unde e moşia
căreia piciorul redă o figură umană. 8 Voia, Pesty menţiona documentul care, afirmând o realitate
Pustiirile hunilor au lăsat multe fortificaţii dărâmate, din zona Cacova-Greoni-Ticvaniul Mic, vorbea de moara
cum ne descrie lucrurile chiar Procopius. Zona e sub din 1378, cu roată verticală şi admisie inferioară, „unum
9
control gepid, după 454, până la recucerirea ei de către molendinum inferius pellens” Un alt document, emis la
bizantini. Astfel că în vremea lui Justinian există menţiunea 1389, informa despre două mori pe râul Caraş.
cu un corespondent clar în realitatea istorică: „(…) Istru Dar în 1369, la Şoşdea, informaţia despre
cea mai puternică apărare a noastră şi a întregii Europe, „pământurile de arătură, de folosinţă şi înţelenite (…)
împăratul a acoperit ţărmul fluviului cu întărituri dese”. 10 râturile, fânaţele” ne arată o bogăţie locală de care sigur
Dacă hunii au lăsat urme la Timişoara-Cioreni, Voiteg, au beneficiat şi aşezările cărăşene precum Cacova şi
Deta, Vârşeţ, la 803 avarii sunt bătuţi de bulgari şi franci, Greoniul nostru. Zona este bine aşezată strategic şi are
16
iar Omurtag ocupă Sirmium şi o parte a Banatului astfel şi resurse economice (oi, vaci, pomi fructiferi, stupi, piatră
că la 892 avem ştiri că bulgarii vindeau sare în Moravia. 11 de construcţie, păduri). Pe Valea Secăşului, actul din 1357
Dar stilul confuz de „a aşeza neamurile” într-o geografie indică nimic altceva decât 50 gospodării tip “mansio” cu
de către un istoric e o modă a acelui timp, modă de care pământurile de arătură, fâneţele, pădurile şi alte „folosinţe
se lasă contaminat şi Constantin Porfirogenetul. „Ungurii- îndestulătoare.”
turci”, zice acesta, în secolul X deţin „podul lui Traian, la Proprietarii funciari ai ţinutului sunt extrem de
intrarea în Turcia”(...) „Turcii se învecinează în partea de bogaţi. Văduva Bejan deţine în 1482, în Căraş 11 sate
răsărit cu bulgarii, unde îi desparte fluviul Istru, fluviu numit şi 33 sesii ţărăneşti, inclusiv din cnezatul Valea, în care
şi Dunăre, la apus sunt francii, iar la miazăzi sunt croaţii.” bănuim că se încadrau Cacova şi Greoni. În 1494-1495,
12
Iar în secolele XII-XV dezvoltarea aşezărilor de ţinutul are 30 aşezări şi 3.180 „porţi”. Acte de partaj
agricultori, crescători de vite şi meşteşugari olari şi fierari emise de stăpânii de pe domeniul Remetea-Ersig, la
e un proces firesc. Ilidia, Caraşova, Erd-Somlyo (Vărădia, 1377, 1378, 1389, cu referiri şi la realităţi din satele
vechea Arcidava, de la maghiarele erd, pădure, suma, vârf, şi moşiei Valea, ating ca informaţie numărul considerabil
som, corn) sunt fortificaţii puternice dar şi aşezări de sedentari al satelor, morilor, familiilor. Un loc de curte din satul
autohtoni. Dincolo de exagerările slavizante pentru Apatin, Guluez, „unum locum curiae de Guluez”, la 1355, este
13
Vinča, Prahovo, o altă Slatina, în vatra cărăşană circulaţia zălogit pentru o marcă şi jumătate.
14
monetară intensă de secol X, cu descoperiri de monede la Documente din 1351 şi 1358 numesc satele Secăş
Deta, Orşova, Cuvin, e o realitate şi pentru alte colţuri ale şi Biniş între posesiile minelor regale „montane regalis

Pag. 33