Page 40 - Morisena18_2020

MORISENA, anul V, nr. 2 (18)/2020

arădean informa Sinodul eparhial că pentru răspândirea conţinut accesibil şi prin a căror lectură ei îşi lărgeau
albinăritului s-a emis o circulară către învăţători, iar orizontul cultural. Funcţionarea bibliotecii şcolare a
direcţiunii Preparandiei i s-a încredinţat procurarea de fost reglementată de unele comisii şcolare prin acte
coşniţe şi alte ustensile, cu scopul ca viitorii învăţători normative, care făceau din aceasta o instituţie formală
să-şi câştige cunoştinţele necesare acestei îndeletniciri a şcolii. Faptul că bibliotecile şcolare aveau bunuri,
atât în teorie, cât şi în practică . inventar, local, regulament de funcţionare, constituia
6
Un important mijloc material, dar în acelaşi timp motivaţia suficientă pentru definirea lor ca elemente
cu valoare culturală, care făcea parte din structura instituţionale ale şcolii .
12
şcolii poporale, era biblioteca. Normele de organizare Rapoartele inspectorilor şcolari din ultimele de-
a bibliotecilor şcolare au fost elaborate de Senatul cenii ale secolului al XIX-lea conţin informaţii despre
şcolar din Arad în 1873, fiind cuprinse într-un document numărul şi situaţia bibliotecilor şcolare, a grădinilor de
cu caracter normativ: „Instrucţiune pentru directorii pomi, despre practicarea mătăsăritului şi albinăritului
locali ai şcolilor româneşti confesionale în districtul în şcolile româneşti situate pe cuprinsul comitatului
Consistoriului Arad” . Timiş. Inspectorul Ioan Munteanu raporta în anul 1884,
7
Printr-o circulară din 30 decembrie 1877, epis- Sinodului din Timişoara, că în fiecare comună a cercului
copul Caransebeşului, Ioan Popasu, a dispus ca în fiecare pe care îl conduce (Vinga) exista câte o bibliotecă
comună să se înfiinţeze pe lângă şcoală câte o bibliotecă, şcolară . În raportul său de activitate din 1887, denumeşte
13
„ştiindu-se din experienţă că mijlocul cel mai bun şi mai şi localităţile în care au funcţionat biblioteci în anul
sigur pentru lăţirea şi înaintarea culturei între poporeni şcolar precedent: Seceani, Secusigiu, Călacea, Mănăştur,
este înfiinţarea de biblioteci populare, respectiv şcolare, Bodrogul Nou, Corneşti, Hodoni .
14
bine întocmite…” . În acest scop, fiecare elev din şcoala Raportul comisiei şcolare pe anul 1890, prezentat
8
primară plătea anual o taxă de 20 cr., iar cei din şcolile Sinodului protopopesc din Timişoara, ne oferă date

poporale superioare, de 40 cr. Aceşti bani constituiau lapidare despre grădinile de pomi, albinărit, mătăsărit.
fondul bibliotecii . La 30 ianuarie 1879, Consistoriul Despre şcolile de pomi se aminteşte în raportul
9
din Caransebeş revine în această problemă, dispunând inspectoratului Vinga, susţinându-se că se află în stare
ca „din banii incurşi pentru absentarea pruncilor de la bună, iar date despre albinărit ne oferă rapoartele
şcoală, jumătate să se întrebuinţeze pentru înfiinţarea inspectoratelor Timişoara şi Seceani, care informează că
şi înzestrarea bibliotecilor şcolare populare cu cărţi această îndeletnicire a fost introdusă în localităţile: Utvin,
folositoare pentru popor, iar cealaltă poate să se Bazoş şi Ghiroda. Raportul inspectoratului Timişoara se
întrebuinţeze pentru rechizite de şcoală” . Datorită referă şi la mătăsărit, făcând doar precizarea că „este
10
condiţiei materiale precare a locuitorilor, pedepsele binişor introdus în şcolile noastre” .
15
pentru absenţe se încasau cu dificultate, neconstituind
o sursă importantă de finanţare a bibliotecilor. La 18 Date despre şcolile de pomi, biblioteci şi albinărit
martie 1880, protopopul Jebelului raporta că doar în în inspectoratele timişene ale Diecezei Aradului (1895-
comuna Şipet a acestui cerc şcolar s-au încasat bani ca 1896 ) 16
pedepse pentru absenţe. Din aceştia s-au cumpărat cărţi Inspectoratul Şcoli Şcoli de Biblioteci Albinărit
de gramatică ungurească şi românească cu 2 florini, pomi
cărţi de citire pentru copiii orfani, cu 4 florini şi de 51 Belinţ 25 20 6 4
cr. s-a cumpărat „Geografia comitatului Timiş” .
11
Biblioteca şcolară era o instituţie deschisă elevilor Lipova 27 22 6 8
şi tinerilor satului, cărora le împrumuta cărţi cu un Timişoara 50 21 20 4

6 A.E.O.R.A., Doc . 1711/1892. „Conspectul” despre examenele în şcolile poporale
7 V. Popeangă, op. cit., p. 51-52. la sfârşitul semestrului al II-lea, din anul şcolar 1895-
8 N. Bocşan, V. Leu, Şcoală şi comunitate în secolul
al XIX-lea. Circulare şcolare bănăţene, Presa Universitară 12 V. Popeangă, op. cit., p. 51-52.
Clujeană, Cluj-Napoca, 2002, p. 354. 13 Luminătoriul, Timişoara, V, 1884, nr. 13, din 15/27
9 Ibidem, p. 354-355; I. D. Suciu, R. Constantinescu, februarie, p. 3.
Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului, vol. I-II, 14 V. Popeangă, op. cit., p. 52.
Editura Mitropoliei Banatului, Timişoara, 1980, p. 933-934. 15 Luminătoriul, Timişoara, XIII, 1892, nr. 25, din 28
10 N. Bocşan, V. Leu, op. cit., p. 361-362; I. D. Suciu, R. martie/9 aprilie, p. 2-3.
Constantinescu, op. cit., p. 941. 16 D.J.A.A.N., Fond Episcopia Ortodoxă Română a
11 A.E.O.R.C., Fond şcolar, IV, act 141/1880, nepag. Aradului, IV, act 44/1896, nepag.

Pag. 38