Page 42 - Morisena18_2020
P. 42

MORISENA, anul V, nr. 2 (18)/2020



        inspectorul  cercului  Vinga,  Ioan  Munteanu,  nota  că            Dr. Zoran Markov*
        la şcolile din: Bărăteaz, Călacea, Corneşti, Bodrogul
        Nou  existau  case  de  păstrare.  Funcţionarea  acestora                (Timișoara)
        a  fost  reglementată  în  anul  1890.  În  regulament  se   Variașul în cărți poștale ilustrate.
        prevedea  înfiinţarea  caselor  de  păstrare,  mai  ales  la
        şcolile în care funcţionau doi sau mai mulţi învăţători.    Istoricul cartofiliei locale
        Dacă raportul Senatului şcolar arădean, pe anul 1890,
        înregistra 28 de case de păstrare la nivelul diecezei ,               (1920-1947)
                                                         24
        raportul  pe  anul  1891  menţiona  sporirea  numărului
        acestora la 41 .
                     25
              Pentru  a  sprijini  copiii  cu  posibilităţi  materiale   Abstract: In the inter-war period, the importance
        reduse, care frecventau cursurile, în unele şcoli au luat   and circulation of illustrated postcards decreased. The
        fiinţă societăţi de întrajutorare, în care s-au implicat   declining tendency continued in the post-war years.
        deopotrivă  elevi,  învăţători  şi  membri  ai  comunităţii.   Today, postcards have become useless. The ten types
        În  anul  1883,  în  cadrul  şcolii  din  Lipova  a  fost   of  local  inter-war  postcards  identified  so  far  have
                                                              several characteristics: poor quality paper and print,
        înfiinţată societatea „Maica bună”. Scopul societăţii era   no decorative elements, the dramatic decrease of the
        ajutorarea şcolarilor săraci, care frecventau clasa mare   number of editors etc. Nevertheless, the relatively large
        de băieţi din comuna Lipova, iar membrii contribuabili   number of illustrated postcards put Variaș on top of the
        erau chiar elevii acestei clase. Din veniturile obţinute   list of inter-war localities with printed postcards. Editor
        în urma participării elevilor la înmormântări, parastase,   E. Winkler made a special contribution – two thirds of
        cununii, fiecare trebuia să contribuie cu câte un crucer   the Variaș inter-war postcard types belong to him. The
        în  fondul  societăţii.  Când  suma  adunată  atingea  un  local German community was involved in marketing the
        florin, era depusă spre fructificare la casa de păstrare din  postcards. A factor that facilitated their circulation was
        Lipova. Membrii contribuabili se obligau să colecteze  the purchasing power of the inhabitants of Variaș in the
        fier  vechi,  hârtie,  zdrenţe,  banii  obţinuţi  din  vânzarea  inter-war period.
        acestora  adăugându-se  fondului  societăţii.  Învăţătorul
        conducător al societăţii avea îndatorirea de a oferi pentru   Keywords:  topographic  postcards,  history  of
        mărirea fondului acesteia 4-5 până la 10 altoi anual. El  postcard  collecting  in  Banat, Variaș,  inter-war  period,
        trebuia  să  organizeze  serbări  în  folosul  societăţii,  să   E. Winkler
        facă colecte de bani, rechizite, veşminte şi alte daruri.
        La împărţirea ajutoarelor, învăţătorul făcea propunerile,   Spre deosebire de anii antebelici, când ilustratele
        iar membrii contribuabili votau. La voturi egale decidea   cunosc  perioada  lor  glorie,  când  numărul  tipurilor,
        votul învăţătorului. Iniţiatorul societăţii „Maica bună”   editurilor  și  tirajelor  era  cu  totul  impresionant,  în
        a  fost  inimosul  învăţător  Ion  Tuducescu.  Statutele   perioada interbelică se observă pe plan mondial o scădere
        acesteia au fost aprobate de Consistoriul arădean, la 20   a  importanței  și  circulației  acestora,  panta  descendentă
                                                              fiind  continuată  și  amplificată  în  perioada  postbelică,
        mai 1883 .                                            pentru ca în zilele noastre să-și piardă cu totul utilitatea .
                 26
                                                                                                                1
              Resursele materiale şi umane de care au beneficiat   Această  situație  generală  se  poate  constata  și  în
        şcolile  româneşti  au  constituit  suportul  activităţii  di-  cazul  ilustratelor  locale  de Variaș,  în  contextul  în  care
        dactice care avea ca ţel modelarea spiritului, formarea   cele 10 tipuri interbelice cunoscute la ora actuală prezintă
        unui  mod  de  a  gândi  şi  de  a  fi  naţional.  De  cele  mai   următoarele  caracteristici:  calitate  inferioară  a  hârtiei
        multe  ori,  mijloacele  nu  s-au  ridicat  la  înălţimea   folosite  dar  și  a  tiparului,  dispar  cu  totul  elementele
        scopurilor, dar au fost excelent suplinite de imbolduri   decorative de pe avers, se merge în general pe varianta
        sufleteşti. Golurile făcute de neajunsurile materiale au  de ilustrată simplă, cu o singură imagine redată, marea
        fost  estompate  de  spiritul  de  sacrificiu  al  oamenilor  majoritate  a  tipurilor  cunoscute  prezintă  margine
        şcolii, care rămâne, dincolo de timp şi dincolo de uitare,  (bordură) albă pe toate cele patru laturi ale vederii, scade
        secretul atât de simplu şi atât de înălţător al supravieţuirii  mult  de  tot  numărul  editorilor.  Toate  aceste  aspecte
        românilor ca neam în Banatul istoric.
                                                                   * Doctor în istorie, muzeograf și șef al Secției de Istorie
              24 V. Popeangă, op. cit., p. 55.                la  Muzeul  Național  al  Banatului,  P-ța  Huniade  nr.  1,  300002
              25 A.E.O.R.A., Doc. 1711/1892.                  Timișoara; markovzoran@yahoo.com.
              26  Biserica  şi  şcoala, Arad,  VII,  1883,  nr.  30,  din  24   1 Daria Domazet, Zbirka razglednica Muzeja Cetinske
        iulie/6 august, p. 268-269.                           Krajine – Sinj, Sinj, 2016, p. 8.


        Pag. 40
   37   38   39   40   41   42   43   44   45   46   47