Page 41 - Morisena18_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

1896, ne oferă o imagine mai clară asupra modului cum 1.246 m². Cea din Ghilad era apreciată ca fiind în stare
şcolile de pomi, bibliotecile şi albinăritul erau repartizate foarte bună, iar situaţia celorlalte a fost evaluată ca bună.
numeric pe inspectoratele şcolare. În grădinile şcolare erau plantate mai multe categorii
Dacă raportăm datele la numărul şcolilor, de pomi fructiferi, altoiţi şi nealtoiţi: cireşi, vişini, pruni,
inspectoratele Lipova şi Belinţ au o situaţie mai bună caişi, peri, meri, duzi etc. De pildă, grădina şcolii din
în ce priveşte numărul grădinilor şcolare, în timp ce Ghilad cuprindea, în anul 1890, următorii pomi fructiferi:
inspectoratul Timişoara se remarcă prin cel mai mare a) nealtoiţi: 105 cireşi, 16 vişini, 124 de pruni, 7 caişi, 2
număr de biblioteci. Dacă privim datele în valoare absolută, piersici, 95 de peri, 320 de meri, 9 nuci, 1.100 de duzi,
grădinile de pomi erau repartizate proporţional pe cele 96 de butuci viţă de vie, 60 de migdali; b) altoiţi: 20 de
trei inspectorate şcolare, în timp ce în cazul bibliotecilor cireşi, 16 vişini, 50 de pruni, 10 caişi, 50 de peri, 4 duzi.
existau disproporţii numerice, iar albinăritul era încă slab Numărul pomilor era impresionant la Ghilad şi probabil că
reprezentat în şcolile timişene ale Diecezei Aradului. aceştia vor fi constituit un util şi suficient material pentru
Din rapoartele comisarilor şcolari ai Diecezei pregătirea practică a elevilor, dar şi o sursă de venit pentru
Caransebeşului se desprind aceleaşi preocupări ale şcoală şi învăţător. La polul opus se afla grădina şcolii din
şcolilor timişene pentru educaţia practică a elevilor Obad, care avea doar pomi nealtoiţi, într-un număr care
prin intermediul pomăritului şi mătăsăritului, dar şi nu poate fi justificat nici de dimensiunile mai reduse ale
pentru lărgirea orizontului lor cultural, prin intermediul acesteia: 38 de cireşi, 7 vişini, un păr, un dud .
21
bibliotecilor şcolare. Ei informează şi despre dificultăţile La sfârşitul anului şcolar 1899-1900, existau biblio-
pe care le întâmpina, la nivel local, evoluţia acestor forme teci în nouă şcoli din cercul Ciacova, în cinci şcoli din cercul
de învăţământ practic. Martin Ţapu, comisar şcolar în Buziaş (fost Jebel) şi patru din cercul Vârşeţ . În fondurile
22
Protopopiatul Vârşeţ, raportează că, în anul şcolar 1879- de cărţi ale bibliotecilor, se aflau volume apărute în edituri
1880, în acest cerc şcolar se aflau grădini de pomi la 10 din toate provinciile româneşti. Prin intermediul micilor

şcoli şi numai 4 erau cultivate . La sfârşitul anului şcolar biblioteci şcolare, elevii îşi puteau forma o imagine unitară

17
1879-1880, din 8 comune timişene ale cercului şcolar asupra culturii române. Dacă şcolile de pomi, în pofida
Ciacova şi 26 ale cercului şcolar Jebel, 7 şi respectiv 20, sincopelor, au cunoscut un progres numeric şi calitativ, nu
aveau grădini de pomi, dar situaţia lor nu era prea bună. acelaşi lucru se poate afirma despre bibliotecile şcolilor
Comisarul şcolar Aurel Drăgan, în raportul său despre timişene care aparţineau Diecezei Caransebeşului.
şcolile din cercul Ciacova, dă şi detalii lămuritoare în Casele şcolare de păstrare au constituit o
această privinţă: în unele comune ca Denta, Gaiul-Mic, modalitate de a dezvolta la elevi spiritul de economisire.
Omor, existau terenuri pentru grădini, dar nu semănau a Încă din toamna anului 1866, D. Laurent, profesor de
fi şcoli de pomărit. În majoritatea localităţilor, grădinile drept civil la Universitatea din Gand, a întrunit pe câţiva
erau revendicate de comunele politice, iar comisarul directori şcolari ai oraşului, expunându-le ideea înfiinţării
şcolar propunea ca printr-un ordin consistorial acestea să caselor de economii şcolare, prin formarea deprinderii de
fie introduse în cartea funduală ca proprietăţi ale şcolilor a economisi în rândul elevilor. Pentru a fi mai sugestiv,
confesionale. În comuna Omor, grădina de pomi în loc să Laurent exemplifică: dacă un copil de şapte ani şi-ar forma
fie utilizată în scopul unui învăţământ practic era folosită obiceiul de a economisi doi franci pe săptămână, din banii
de notarul comunal pentru a cultiva legume . primiţi duminica de la părinţi pentru dulciuri, la majorat el
18
Raportul comisarului Ioan Marcu pe anul şcolar ar beneficia de o sumă care s-ar apropia de 100 de franci.
1889-1890 semnalează introducerea pe scară largă a El conchide că economisirea e un exerciţiu moral, care
creşterii viermilor de mătase în şcolile din Protopopiatul fortifică voinţa, care conduce la bogăţie pe cei săraci şi
Jebel . În acelaşi an şcolar, repartiţia grădinilor pe cercuri conservă averea celor bogaţi .
19
23
şcolare era următoarea: 25 în cercul şcolar Jebel, 10 în Ideea profesorului belgian a fost difuzată în anul
cercul Ciacova şi 15 în cercul Vârşeţ, toate cultivate , 1884, când Senatul şcolar arădean a tipărit într-o broşură
20
constatându-se evoluţia într-un sens ascendent a acestora. cuvântarea acestuia, adresată elevilor şcolii pedagogice
În cercul şcolar al Ciacovei, dimensiunile grădinilor nu din Gand. Ideea a prins în şcoli, înfiinţându-se societăţi cu
erau prea mari: 70 m² la Voiteg, 140 m² la Lighed, 400 caracter mixt, cultural-economic sau pur economic. Între
m² la Denta şi Obad. Dimensiuni mai importante aveau primele case de păstrare din comitatul Timiş se numără
şcolile de pomi din Petroman, cu 842 m², şi Ghilad, cu cele din Lipova şi Secusigiu. În raportul său din anul 1887,
17 A.E.O.R.C., Fond şcolar, IV, act 563/1880, nepag. 21 Ibidem, act 67/1891, nepag.
18 Ibidem, act 401/1880, nepag. 22 Ibidem, act 69/1900, nepag.; act 49/1901, nepag.
19 Ibidem, act 37/1890, nepag. 23 Biserica şi şcoala, Arad, II, 1878, nr. 12, din 19/31
20 Ibidem, act 36/1891, nepag. martie, p. 93.

Pag. 39