Page 39 - Morisena18_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

Dr. Florin Zamfir din venituri îi reveneau învăţătorului, iar 1/4 se alocau
2
(Variaș) pentru îngrijirea grădinii .
Într-o circulară din 30 iunie 1883, episcopul
Educaţie practică şi cultură Aradului, Ioan Meţianu, atenţiona protopopii şi ins-
pectorii de şcoli ca la concursurile pentru ocuparea
în şcolile româneşti bănăţene posturilor învăţătoreşti, pe lângă calificarea pedagogică,
să se mai solicite candidaţilor şi cunoştinţe din
din secolul al XIX-lea domeniul pomăritului şi grădinăritului, fiind preferaţi
candidaţii care posedau astfel de deprinderi. Episcopul
îndemna preoţii şi învăţătorii să înfiinţeze grădini
de pomi în localităţile în care ele nu existau, oferind
Abstract: The Romanian confessional schools in şi câteva soluţii pentru amenajarea lor: prin obţinerea
Banat represented educational and cultural centres of the unui loc din intravilanul comunal, prin cumpărarea
Romanian population in the 18th century. Their students unei grădini private, prin delimitarea unei suprafeţe din
developed their practical abilities through activities like curtea bisericii, a şcolii, ori chiar din terenul aparţinând
growing fruit trees, beekeeping and silkworm breeding. cimitirului. Era de dorit ca grădinile să fie situate în
At the same time, the mutual aid societies cultivated the asemenea poziţii încât locuitorii satelor să le poată
students’ spirit of mutual support.
vedea, ele servindu-le drept model şi îndemn pentru ca
aceştia să practice cu plăcere horticultura .
3
Keywords: fruit growing schools, silkworm Preocupările legate de grădinărit au devenit obiect
breeding, beekeeping, school libraries, mutual aid de dezbatere şi în adunările învăţătoreşti. Unii membri ai
societies
corpului didactic timişean, pasionaţi de horticultură, şi-
au consolidat şi completat cunoştinţele practice despre
Instituţia şcolară românească din Banat a avut în grădinărit cu informaţii cuprinse în tratatele ştiinţifice care
perioada regimului austro-ungar (1867-1918) un caracter se refereau la această problemă. În anul 1883, la adunarea
confesional şi în temeiul acestuia se bucura de o oarecare generală a Reuniunii învăţătoreşti din Protopopiatul
autonomie, materializată în regulamentele proprii de Timişoara, învăţătorul Ioachim Boncea din Ghiroda a
organizare şi funcţionare, autorităţi şcolare proprii, citit un referat intitulat „Pomăritul în şcoala poporală”,
susţinere materială şi financiară din partea comunităţii. Pe în care se făcea o pledoarie pentru această îndeletnicire,
de altă parte, însă, şcoala românească se afla sub autoritatea care constituia – potrivit studiului – nu numai o ocupaţie
supremă a statului, fiind nevoită să respecte legislaţia şcolară recreativă şi generatoare de sănătate, ci şi un izvor de
maghiară şi să accepte controlul organelor administrative. câştig, aşa cum se întâmpla deja la alte popoare .
4
Şcolile româneşti bănăţene au fost susţinute cu precădere Autorităţile şcolare confesionale au încurajat, în
din darea cultuală, achitată de comunităţile în cadrul cărora urma recomandărilor Ministerului de Culte şi Învăţământ,
fiinţau. Prin eforturile colectivităţilor româneşti, în a doua introducerea mătăsăritului şi albinăritului în şcolile
jumătate a secolului al XIX-lea s-a înregistrat un relativ poporale aflate sub jurisdicţia lor. Printr-o circulară din
progres în ce priveşte ridicarea unor construcţii şcolare 9 aprilie 1880, episcopul de la Caransebeş impulsionează
trainice şi al dotării acestora cu mobilierul şi mijloacele de introducerea creşterii viermilor de mătase în şcolile din
învăţământ necesare. zonele favorabile plantării duzilor. El cere ca şcolarii
Pentru educaţia practică a elevilor, dar şi pentru să fie instruiţi practic în această ocupaţie, iar protopopii
constituirea unei noi surse de venit pentru instituţiile de şi comitetele parohiale să acorde tot sprijinul pentru
învăţământ, organele şcolare au constrâns primăriile să răspândirea acestei îndeletniciri în rândul românilor . În
5
pună la dispoziţia şcolii un loc potrivit pentru „grădina raportul său din data de 10 aprilie 1892, Senatul şcolar
de pomi” . În instrucţiunile elaborate în 1873 de Senatul
1
şcolar din Arad, pentru directorii şcolari se fixează şi 2 V. Popeangă, Şcoala românească din părţile Aradului
modalităţile de funcţionare a „şcolilor de pomi”. Ele în perioada 1867-1918, Arad, 1976, p. 53.
erau considerate surse de venituri pentru instituţiile de 3 Arhiva Episcopiei Ortodoxe Române a Aradului (mai
învăţământ primar, deoarece 1/4 din sumele realizate din departe AEORA), Circulara nr. 1637, Presidială; Luminătoriul,
vânzarea pomilor altoiţi se depunea la fondul şcolar, 2/4 Timişoara, IV, 1883, nr. 6, din 19/31 ianuarie, p. 4.
4 Luminătoriul, Timişoara, IV, 1883, nr. 74, din 17/29
1 V. Ţîrcovnicu, op. cit., Contribuţii la istoria învă- septembrie, p. 3.
ţământului românesc din Banat (1780-1918), Editura Didactică 5 Arhiva Episcopiei Ortodoxe Române a Caransebeşului.
şi Pedagogică, Bucureşti, 1970. p. 179. (mai departe AEORC), Fond şcolar, IV, act 152/1880, nepag.

Pag. 37