Page 36 - Morisena18_2020

MORISENA, anul V, nr. 2 (18)/2020

Sekusbanya”. Cetatea regală Cuieşti controla regiunea documentul papei Honorius II conferindu-i posesiunea
minieră Dognecea, încă la 1395, „castrum Kwesd vocatum Margaretei, fiica lui Bela III, împărăteasă a Bizanţului. În
32
in comitatu de Crassow habitum, cum villis et montani ferri, 1247 localitatea e integrată, alături de Socolari şi Vărădia,
ad ipsum castrum spectantibus.” La 16 decembrie 1437 se în „terram castri de Karassou” , iar în 1248 voievodul
33
vorbeşte de domeniul minier Ciclova, parte din „posessio Laurenţiu, originar din Căraş, are sediul în Ilidia şi conferă
regalis”. Aur se mai exploata şi la Sasca şi Moldova donaţii şi scutiri pentru Vinţ şi Vurpăr. În 1325 e pomenit
34
(Warat) , iar la Potoc (în 1418-1517, castrum Pathkolz) castrum Iliad (sediul, probabil, pe dealul Curma), sediu
17
se spală aur din râu, lucru de neexclus la Cacova, Greoni, pentru castellanus de Sebes et de Iliad Szeri Posa. Un
35
Secaş, Ticvaniul Mic. Un Marcu Pemphlinger, plătind 925 document din 1342 citează districtul Ilidia cu biserică
18
florini comitelui Camerei Sibiene în 1500, e un exemplu de din piatră ornată cu cărămidă, un altul, din 1363, indică
36
activitate profitabilă în Valea Căraşului ori în Valea Nerei. doi vicecastelani aici , iar oppidum nostru regis Elyed
37
Aur aluvionar se mai prelucra în ţinutul nostru la Slatina din 1428 este inclus, în 1429, cu menţiunea stăpânirii
38
Timiş, Văliug, Sasca Montană, Ciclova Montană, Jitin. nominale a cavalerilor teutoni, bătuţi în 1432 de Vlad
19
La 1373, Ludovic I interzice importul sării din Ţara Vodă, aliatul turcilor atunci, în tratatul dintre Ungaria şi
Românească, lucru edificând o altă importantă realitate Veneţia în luptele pentru Dalmaţia.
39
privind exploatarea şi valorificarea unei materii prime Opinia noastră este aceea că satele Kakova, Greovăţ
indispensabile şi atunci şi azi pentru cotidianul omului. 20 şi Petrovăţ sunt foarte importante şi au un rol social puternic,
Evoluţiile se văd şi din modificarea statutului economic şi social în cadrul domeniului Valea (Vaja, Woya,
economic al unei localităţi. Un târg săptămânal dă numele Woyla, Vojla, Bajla ş. a.), problemă de localizare istorică
Wochenmarkt modificat ulterior în Jahrmarkt (unde având încă enigmele ei. Waralya, asimilată Vărădiei de
40
târgul e acum anual). Arach din 1427 e oppidum în către unii istorici, poate fi de asemenea centru important
21
1441. În a doua jumătate a secolului XVI, Haram, care ca şi cnezatul Valea dacă nu cumva e o altă denominare
22
nu este mai vechiul castrum Horom, ci Aravar, Oraviţa a sa ca şi în 1377 „Valea Voia”, pe teritoriul căreia se află
23
(Charam, Chorom) e oppidum, înlocuind în nomenclatorul minele regale de la Secaş (Zekas, Zeku).
localităţilor civitas Chery din 1334 şi din 1403 (castrum O moşie în componenţa cnezatului Valea,
la 1387, civitas la 1403, castellum în 1440, 1443, 1459 şi Bachtövisse, iniţial o proprietate cnezială, vecină cu
iarăşi castrum, la 1473). 24 cetatea regală Vârşeţ, e cotropită de castelanul Vârşeţului
Un important drum comercial trece din Ungaria de Ioan Bisenul (Pecenegul), care mai deţine domenii şi în
Sus prin piemontul cărăşan („drumul Căraşului” 1411) Valea Caraşului, Secaş şi Valea. În noiembrie 1361,
41
spre Belgrad şi Branicevo ( „drumul mare”, în 1472 ), unde Ioan revinde moşiile astea, pentru 3.400 florini, regelui.
42
domină „pădurea mare sârbească”, amintită la 1389 de Astfel că, la 18 noiembrie 1361, regele Ludovic I răsplătea
călătorii Peter Sparnau şi Ulrich von Temstadt. Pădurea serviciile lui Benedict Himfy cu moşiile Kuespataka,
25
îl uimeşte şi pe Olahus în jurul Vărădiei. 26 Voya şi jumătate din Bachythuisse. În martie 1363, se
43
Un drum al sării trece şi prin ţinutul cărăşan de execută punerea în stăpânire a părţii din moşia Bachtivisse
vreme ce în 1233 Andrei II confirmă legatului papal Iacob a lui Benedict Himfy şi a fraţilor săi Nicolae şi Petru.
veniturile pe comerţul cu sare în beneficiul unor mânăstiri Bachtuisse, Srediştea Mare, la vest de Marcovăţ Vale apare
bănăţene , iar în 1581 dieta ordonă banului de Caransebeş într-un act din 22 martie 1363 „possessio Bach Timisse”
27
să vegheze comerţul acestui produs. Drumul sării e la vest de o Vale a Pădurii, pe hotar cu Ersomlia, de la
28
menţionat documentar în 1368 cu o vamă la Sohordouth Vârşeţ, hotar comun cu domeniul Zerehadel, la nord fiind
(Surduc) şi alta la Manastir (?). În Depresiunea Oraviţa, Dealurile Vârşeţ. În 1411, Ştefan de Remetea se plânge
44
„latam viam ultra fluium Nyarag”, drumul de piatră împotriva unor „cives et hospites de Zerehadel” care au
dinspre munţi, pe cursul Nerei, are traseul peste Dealurile călcat hotarul moşiei sale Bastuisse.
Doclinului spre Valea Bârzavei şi el trece cu siguranţă În 1391, moşiile Bastiivisse, Schekas, Woya sunt
şi prin Greovăţ, Petrovăţ şi Cacova. Drumul pomenit la obiect de dispute între familia Himfy, iar în 1411, Valea
29
1367 trece prin Ţara Caraşului, Valea Vicinicului, Valea se mărea, ajungând vecină cu Srediştea Mare, pe hotar cu
Nerei, Slatina Nera, Sasca, Şopotul Nou completând Zeredahel, vecină cu Vărădia. Dar şi cu părţi de pe Valea
46
45
30
reţeaua locală, cărăşană, din 1358, când e amintit drumul Ciornovăţului, între Cacova şi Comorâşte, cuprinse încă
47
moşiei Secaş, legând Cacova de Secaş, Calina, Dognecea. 31 de la 1358, 1370, 1378 în „procesul moşiei Valea, vecină.”
48
În teritoriul străbătut de la izvoare de râul Căraş, Dacă Baiola e loc şi moşie în ţinutul Banatska
istoria pulsează în jurul evoluţiilor districtului Ilidia Subotica, în opinia unor istorici români şi sârbi, realităţile
(Iladia, Eliud, Eliad). În 1233, Elyed e pomenit în din documentul lui 1355 cu locul Baila (adică Vaila, Vajla,

Pag. 34