Page 20 - Morisena18_2020

MORISENA, anul V, nr. 2 (18)/2020

difuzate şi filme care glorifică soldatul american (seria şi muncitori – consideraţi „baza regimului”) răspundeau
RAMBO, Top Gun), spiritul de iniţiativă (serialul – în mod pozitiv – la propaganda audio-vizuală
DALLAS – prezentat doar în 33 de episoade în ţara noastră, americană, aspirând la o schimbare iminentă şi la o
cu multe scene cenzurate), dar şi confruntarea dintre două adoptare a stilului de viaţă occidental. Cultura media
imperii, cu seturi de valori total opuse, o aluzie evidentă americană îşi făcuse pe deplin datoria; tot mai puţini
la conflictul Est-Vest, soldată cu înfrângerea Imperiului cetăţeni din aceste zone dădeau crezare propagandei
Răului, considerat a fi Uniunea Sovietică în conştiinţa oficiale şi mai sperau într-o reformare, cu nuanţe
multor americani şi vest-europeni (seria STAR WARS), moderate, a sistemului comunist. Valorile în care au
precum şi alte filme care prezintă modul american de crezut odinioară sau, în multe cazuri, au fost obligaţi să
viaţă. La acestea se adaugă emisiunile posturilor de creadă cetăţenii din spatele Cortinei de Fier se dovediseră
radio BBC, Vocea Americii şi Europa Liberă, în limbile a fi nerealizabile, simple utopii şi trebuiau căutate alte
tuturor popoarelor care trăiau dincolo de Cortina de Fier, sisteme de valori la care să se raporteze; or, acestea erau
care expuneau realitatea din ţările socialiste, în termeni oferite de America şi de Europa Occidentală.
foarte critici; activitatea acestor posturi de radio a fost Confruntarea ideologică şi economică dintre cele
atent monitorizată de agenţi ai serviciilor secrete din două sisteme social-politice fusese pierdută de blocul
lagărul socialist, de multe ori viaţa redactorilor fiind comunist încă de la începutul anilor ’80, însă falimentul
pusă în pericol. Nu putem omite nici articolele apărute regimurilor comuniste va fi recunoscut doar în intervalul
în principalele ziare şi reviste occidentale, cu precădere 1989-1991, dispărând chiar modelul pe care-l urmaseră
americane, legate de situaţia economică dramatică a aceste state, Uniunea Sovietică, iar aportul avut de
ţărilor central şi est-europene sau muzica (pop şi rock) cultura media americană nu trebuie deloc neglijat. Prin
americană – pătrunsă ilegal în ţările comuniste (care modalităţile sale de exprimare, cultura media americană
glorifica ideea de libertate şi visul american – Madonna, a fost raza de speranţă de care s-au agăţat milioane de
Prince, Michael Jackson, cu mare priză la public în cetăţeni din spatele Cortinei de Fier, oprimaţi decenii
momentul respectiv). Fără îndoială, a fost un război în şir, dar care nu şi-au pierdut niciodată încrederea în
mediatic (şi propagandistic) total între lumea liberă şi revenirea la democraţie şi simpatia faţă de America,
cea comunistă, iar superioritatea economică şi militară considerată posibila salvatoare a lor.
a blocului apusean, în primul rând a Statelor Unite nu
mai putea fi minimalizată sau chiar ascunsă de ochii
opiniei publice din centrul şi răsăritul Europei, prin Bibliografie:
utilizarea unei cenzuri aproape absolute. Toate eforturile
propagandei oficiale din statele comuniste de a prezenta 1. Antonelli, Sara, 2005 (trad.: Alina Sichitiu),
în „culori roz” situaţia din interior erau contracarate Cultura americană contemporană: din anii ’60 la Bush jr.,
de mijloacele mass-media americane şi vest-europene, Grupul Editorial Corint, Bucureşti.
care ilustrau o cu totul altă realitate, chiar dramatică, 2. Argeşeanu, Gheorghe, 1999, Final de «secol
în comparaţie cu bunăstarea la care ajunseseră proprii american», Curtea Veche Publishing, Bucureşti.
cetăţeni. În egală măsură, însă, modul american de viaţă 3. Keane, John, 2000 (trad.: Alina Doica), Mass-
însemna, în mod automat, acceptarea unei convieţuiri media şi democraţia, Institutul European, Iaşi.
paşnice între cetăţeni de diverse culturi şi etnii, ceea ce 4. Kellner, Douglas, 2001 (trad.: Teodora Ghiviriză

putea constitui un model demn de urmat în raporturile şi Liliana Scărlătescu), Cultura media, Institutul
inter-etnice din statele comuniste, de multe ori tensionate, European, Iaşi.
însă cosmetizate de propaganda oficială. 5. McCauley, Martin, 1999 (trad.: Mihaela
America însemna, pentru central şi est-europeni, Brabă), Rusia, America şi războiul rece, 1949-1991, Ed.
exact opusul Uniunii Sovietice şi a sistemului închistat Polirom, Iaşi.
comunist copiat în ţările lor: o oază de libertate, un model 6. Perry, Lewis, 1995, Viaţa intelectuală în America.
de convieţuire şi de reuşită profesională, de respectare O istorie, Ed. Dacia, Cluj-Napoca.
a drepturilor fundamentale ale omului, reflectate cu 7. Preda, Dumitru; Retegan, Mihai, 2000, 1989.
prisosinţă în cultura media, ajunsă – mai mult sau mai Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste
puţin legal – şi în această parte a continentului. La finele europene, Ed. Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti.
anilor ’80, în contextul agravării situaţiei economice 8. Romano, Sergio, 1999, 50 de ani de istorie
şi a înăspririi măsurilor luate contra oponenţilor, largi mondială, Ed. Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti.
categorii ale populaţiei (intelectuali, preoţi, ţărani, chiar

Pag. 18