Page 66 - Morisena19_2020

MORISENA, anul V, nr. 3 (19)/2020

de către unităţile armatei şi nu au rămas în teritoriu decât asupra vieţii economice a judeţului Severin, fiind afectate
cai improprii, în stare mizeră, şchiopi, orbi, cu enfizem – pentru mult timp – aprovizionarea cu mărfuri de strictă
pulmonar, etc”. Vom prezenta greutăţile întâmpinate în necesitate, funcţionarea întreprinderilor şi instituţiilor
această perioadă, folosind – din abundenţă – citate din locale, starea de sănătate a populaţiei ş.a.m.d.
raportul respectiv: ,,la colectarea celor 3.000 vite în contul
art. 12, din cauză că n-au sosit la timp banii pentru colectări, ***
iar colectarea acestor vite – cu toate rapoartele noastre
anterioare – s-a făcut în epoca când vitele erau bolnave de Situaţia economică a judeţului Severin s-a deteriorat
febră aftoasă şi a trebuit ca pe cele sănătoase să le aftizăm foarte mult în perioada studiată, în urma intervenţiei unor
şi să le întreţinem un timp îndelungat până s-au îndreptat, factori obiectivi şi subiectivi, precum: starea de război,
având cheltuieli foarte mari de întreţinere şi storcându- jafurile şi abuzurile comise de trupele sovietice, rechiziţiile
ne posibilităţi de furaje, plata îngrijitorilor a costat statul în contul Convenţiei de Armistiţiu, sistarea activităţii unor
sume mari de bani în acest timp”; ,,restul de 875 vite, ce mai firme industriale şi comerciale cu capital german şi maghiar
avem de expediat, nu le putem expedia din lipsă de vagoane de pe raza judeţului, scăderea şeptelului de animale, lipsa
şi ne este teamă să nu rămână în întreţinerea noastră materiilor prime şi a capitalului necesar pentru funcţionarea
până la primăvară (a anului 1947 – n.n.), fiind informaţi – la capacitate maximă – a întreprinderilor industriale
că nu se vor mai face expedieri de vite pentru U.R.S.S.”; ş.a.m.d. Jafurile comise de către militarii sovietici pe
,,deoarece în acest judeţ caii s-au triat de Comisia X-a de raza Legiunii de Jandarmi Severin au avut şi un impact
6 ori, locuitorii – văzând că Comisia nu are de unde să emoţional asupra populaţiei judeţului, determinând o
aleagă cai (întrucât caii din judeţ nu corespund cerinţelor) atitudine ostilă faţă de trupele sovietice aflate în trecere sau
şi gândind că sunt şicanaţi – în ultimul timp refuză a mai staţionate în zonă. Starea economică dificilă a locuitorilor
veni cu ei în faţa Comisiei”. Erau lansate şi unele propuneri de pe raza Legiunii de Jandarmi Severin a fost cauzată şi
pentru îmbunătăţirea situaţiei existente: ,,să ni se trimită de obligaţiile pe care aceştia au fost nevoiţi să le achite,
fondurile necesare pentru lichidarea cheltuielilor avute conform prevederilor Convenţiei de Armistiţiu din 12
cu colectarea şi întreţinerea vitelor, iar în viitor să nu se septembrie 1944.
mai ordone colectări fără a se da bani, deoarece locuitorii
refuză să mai predea vite sau furaje fără a fi achitate în
momentul ridicării”; ,,din acest judeţ s-au dat până în Bibliografie:
prezent, în executarea Convenţiei de Armistiţiu, un număr
foarte mare de vite, astfel că rugăm ca – în viitor – să se 1. Banatul, Timişoara, 1946.
ţină seama de acest lucru şi să ni se repartizeze o cotă mai 2. Rămneanţu 1997 = Aspecte ale vieţii economice
redusă în proporţie cu vitele rămase”; ,,în urma colectărilor şi politice din judeţul Severin în perioada 1944-1946, în
masive de vite şi aprovizionării cu vite a armatelor aliate, Analele Banatului, serie nouă, Timişoara, V, 1997.
posibilităţile de furaje din judeţ s-au redus în mod simţitor 3. România liberă, Bucureşti, 1944.
şi nu mai putem colecta furaje şi pentru alte judeţe” . 4. Serviciul Judeţean Caraş-Severin (Caransebeş)
73
Aceste cereri repetate nu puteau fi ignorate mereu de
organele administrative din judeţul Severin. În consecinţă, al Arhivelor Naţionale, fond Comunitatea de Avere
Biroul pentru Aplicarea Armistiţiului din cadrul Prefecturii Caransebeş.
judeţului Severin a solicitat Ministerului Afacerilor Interne, 5. Serviciul Judeţean Caraş-Severin (Caransebeş) al
la sfârşitul lunii octombrie 1946, trimiterea – de urgenţă Arhivelor Naţionale, fond Primăria oraşului Caransebeş.
– a sumei de 3.568.347 lei, sumă cheltuită de Prefectură 6. Serviciul Judeţean Caraş-Severin (Caransebeş)
cu ocazia colectărilor de vite în contul articolului 12 din al Arhivelor Naţionale, fond Titan-Nădrag-Călan – Uzina
Convenţia de Armistiţiu, pornind de la considerentul că Nădrag.
M.A.I. dispunea de fonduri speciale pentru executarea 7. Serviciul Judeţean Timiş al Arhivelor Naţionale,
Convenţiei de Armistiţiu, în valoare de 621.506.165 lei . fond Comisariatul Poliţiei oraşului Orşova.
74
Deşi operaţiunile de ,,restituire” a bunurilor pro- 8. Serviciul Judeţean Timiş al Arhivelor Naţionale,
venite din U.R.S.S. au încetat în primul trimestru al anului fond Delegatul Comisiei Române pentru Aplicarea Ar-
1947, articolul 12 din Convenţia de Armistiţiu (la fel mistiţiului – judeţul Severin.
ca articolele 3, 5, 8, 10 şi 11) au avut un impact negativ 9. Serviciul Judeţean Timiş al Arhivelor Naţionale,
fond Prefectura judeţului Severin.
73 Ibidem, f. 24-25. 10. Serviciul Judeţean Timiş al Arhivelor Naţionale,
74 SJTAN, fond Prefectura judeţului Severin – Biroul Ar- fond Prefectura judeţului Severin – Biroul Armistiţiului.
mistiţiului, d. 48/1946-1947, f. 15-16.

Pag. 64