Page 81 - Morisena19_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

tectonica textului și cu fluiditatea frazării și argumentării. Artpress și Editura Banatul, Timișoara, 2016, cât și
Întregul se rânduiește, firesc și foarte credibil, în primele într-o istorie a fortificației militare, Cetatea Morisena-
rafturi ale Bibliotecii eclezial-istorice almăjene și naționale. Cenad, apărută la Editura Banatul, Timișoara,
Istoria Bisericilor ortodoxe din Almăj este un studiu 2019. Cercetarea sistematică a documentelor și a
important, un studiu savant, conceput, însă, și realizat materialelor edite a condus la o bibliografie complexă,
(precizare importantă) de un învățat creștin, altfel spus: un aproape exhaustivă.
studiu întreprins, desăvârșit și împărtășit cu deplină știință, Autorul însuși afirmă că volumul nu se dorește
dar și – deopotrivă – cu credință, nădejde și dragoste. a fi o istorie a Episcopiei, ci are darul de a aduce
Truditor discret, absorbit de truda sa, străduindu- informații edite, și posibil cvasi-inedite, sau puțin
se a desluși minunatul basm calofilic al istoriei, culturii cunoscute despre existența și activitatea episcopiei în
și ființei noastre, în tărâmul binecuvântat și fericit al perioada secolelor XI-XVI.
Almăjului, Gheorghe Rancu-Bodrog se dovedește, el Secolul al XI-lea marchează începutul Episcopiei
însuși, prin slujirea sa de acum și dintotdeauna, un oștean
credincios, jertfitor de sine, în trupele de elită ale lui de rit latin (mai târziu romano-catolic) prin numirea ca
Hristos – Împăratul Slavei. episcop a lui Gerardo. Importanța Episcopiei crește până în
Eugen Dorcescu secolul al XIII-lea (anul 1241) atunci când tătarii năvălesc,
cuceresc Cenadul și provoacă mari distrugeri. Se reface în
timp, dar importanța Episcopiei începe să scadă.
Secolul al XVI-lea este unul definitoriu pentru
Istoria Episcopiei Cenadului Cenad, fiind marcat de atacuri repetate ale turcilor
otomani, lupte interne și distrugeri provocate de trupele
țăranilor răsculați sub Gheorghe Doja la 1514, și de
În anul 2020, la jafurile din 1528 ale lui Tőrők, cât și de incursiunea
Editurile Artpress și Ba- otomană a lui Bali beg din 1529.
natul din Timișoara apare Important de evidențiat este faptul că din 1537 la
cel mai recent volum al moartea unui episcop, urmașii acestuia se vor intitula de
cercetătorului timișorean Cenad, dar vor locui în alte părți. Aceștia vor fi așa-numiții
Ioan Hațegan și anume episcopi sufragani de Cenad. Astfel, prezența nominală a
Episcopia Romano-Cato- episcopilor romano-catolici de Cenad încetează.
lică de Cenad în Evul Autorul continuă cu prezentarea Arhidia-
Mediu, secolele XI-XVI, conatelor, Capitlului și a Ordinelor călugărești în
însumând 148 de pagini Episcopia Cenadului. Istoricul timișorean amintește
de text și fotografii. de ordinele: Benedictin (înființat de Benedict de
Cartea este struc- Nursia), Cistercian (înființat în 1098 de Sf. Bernard
turată pe nouă capitole, la Cîteaux), Franciscan (înființat de Francisc de
generoase prin informa- Assisi), Dominican (înființat în anul 1214 de către Sf.
țiile prezentate, la care Dominic), Paulin (înființat în secolul al XIII în regatul
se adaugă un „Cuvânt înainte” sub semnătura autorului, Ungariei, după patronul religios Sf. Paul din Teba),
dar și o bibliografie și lista cu lucrările publicate până Premonstratens (înființat în anul 1120 de Norbert
acum de istoricul bănățean, dr. Ioan Hațegan. de Xanten împreună cu alți 13 călugări), Augustin
Încă din Cuvânt înainte aflăm că despre acest (regulile ordinului au fost stabilite de Sf. Augustin),
subiect au fost scrise aproximativ o sută de cărți, dar și Ioanit (înființat în anul 1099 la Ierusalim).
sute de studii și articole. Cele mai dezbătute subiecte au După prezentarea ordinelor călugărești, istoricul
fost anul înființării Episcopiei, dar și viața și activitatea face o succintă trecere în revistă a celor 43 de mănăstiri
primului episcop de Cenad, Gerardo (cunoscut și sub ale Episcopiei Romano-Catolice de Cenad.
numele de Gerhard, Gellert). Trebuie reținut că 10 din cărțile lui I. Hațegan,
Întregul volum reprezintă rodul unei cercetări printre care și cea recenzată aici, se pot descărca de pe
de durată asupra localității de naștere a autorului, site-ul revistei „Morisena”, la adresa www.morisena.ro.
materializată până în acest moment într-o monografie
a așezării, Cenad – Monografie istorică, Editura Dr. Alexandru Kósa

Pag. 79