Page 76 - Morisena19_2020

MORISENA, anul V, nr. 3 (19)/2020

Viteazul, sunt şi abordările monografiei lui Bălcescu. 52 este graniţa noastră.” 6o
Am văzut mai sus că prin ţinutul cărăşan trece Pentru Evlia Celebi, Timişoara lasă impresia
solia călugărului croat Alexander Comuleo, trimisul unui „oraş de creştini şi musulmani” , dar provincia o
61
papei Clement II (1592-1615), la curtea lui Mihai descoperă, desigur, dincolo de reşedinţa paşalâcului
Viteazul, apoi însărcinat de Rudolf II (1576-1612) cu bănăţean, dintr-o plăcere a călătoriei şi din curiozitatea
misiuni de reprezentare, după 1601, la curtea lui Radu I, de a se informa. Astfel, va ignora şi termenii oficiali,
în trei rânduri(1597,1602 şi 1603) poposind la călugării vorbind mai ales de realităţi ale „districtului” Timişoara. 62
franciscani din Caransebeş . La fel se va întâmpla cu La Lipova aminteşte de „poarta azapilor”, un cartier al
53
trimisul imperial Emerich Lassota care, în iulie 1597, duce autohtonilor angajaţi în unităţile miliţiilor de „azapi”,
la Târgovişte bani pentru oastea voievodului primei uniri , turcii admiţând în aceste corpuri militare înrolarea
54
dar şi cu sasul Schonkebonk, în 25 octombrie 1597, trimis nemusulmanilor.
de Mihai la Praga. Şi unul şi altul au în zona noastrã trasee Se respectă şi titlul de ban – căpetenie, pan,
cu popasuri la Caransebeş, Lugoj, Timişoara. 55 voievod, domn, dar locuitorul e „osmanlî” – cetăţean
În cursul lunilor iulie-august 1598, cu trupe şi posedă obligatoriu „mukarer-name” – carte pentru
mobilizate din Caraş, Paşalâcul Timişoarei şi Paşalâcul „şederea pe loc”. Pentru supusul creştin, nomenclatura
de Buda, turcii vor ataca Oradea. Dar, în numele are cuvântul „zimmî” sau termenul „reiyyet”, „reaya”,
56
ideilor lui Mihai Viteazul, oameni ai căpitanului Baba supus otoman, dar şi „keffere”, „käfir” – „necredincioşi”,
Novac adună şi ei oşteni, inclusiv din ţinutul Caraş, adică ne-musulmani.
pentru o diversiune militară în zonă, la Vidin şi Cladova.
Atacurile au fost pregătite în sudul Caraşului, în Clisura c. Relații de călătorie și informații contemporane
Dunării: „După această ispravă / luarea Vidinului – n.n./ administrației osmane în legătură cu Țara Carașului.
am mers la Cladova (…) unde mulţi turci ne aştepta (…) Habitatul Oravița, o realitate. Istoricul şi geograful
şi neputându-se împotrivi au fost puşi pe fugă…”, scrie Evlia Celebi urcă din Panciova spre Mudava (Moldova
documentul. În 15 septembrie, 6.500 oşteni români Veche) apoi spre „Meşdar”, care nu e Mănăşturul timişan,
57
reveneau pe la Orşova. Doi localnici, Ştefan Petnehazi ci, mai degrabă, Mercina, lângă Oraviţa, apoi „Iulia”,
58
şi Ioan Raţ, alături de Petru Armeanul, conduc solia Ilidia, fosta reşedinţă a districtului medieval, Kuruk-
către Basta. 59 Saly, Oraviţa, acea Chery din documentele medievale în
Să mai spunem, tot aici, că mitul cărășan al figurii care Chery e plasată mereu în vecinătatea Maidanului,
lui Mihai Viteazul poate fi completat în continuare cu Agadiciului şi Răchitovei. Pe traseul înapoierii spre
alte realități. Castelul Rynsburg din Silezia, pe care-l Dunăre, aminteşte un „Dujuk Saly” care poate fi Ciuchici,
primise în dar de la împărat Mihai Viteazul, aparţinea apoi pe linia fluviului Liubcova şi Orşova.
după 1830 baronilor Baici de Vărădia, cei care păstrau Un „itinerar” prin aceeaşi zonă îl avem de la Naima,
acolo, încă în 1845, portretul făcut voievodului de către cronicarul. El vorbeşte de o marşrută a unităţilor otomane
Aegidiu Sadeler. Un alt portret, realizat de Franz Franken trimise în octombrie-noiembrie 1599, de la Vidin, punctul
(Frank), a reprezentat una din moştenirile de familie de adunare, spre Timişoara, dar pe un drum mai scurt,
ale scriitorului de sfârşit de secol XIX, Zoltan Frank, din Orşova la Banosek (Bănia, în Almăj ori Boiniţa, în

trăitor în Oraviţa, care l-a donat ulterior muzeului Casei Clisura Dunării?) peste „Munte” prin „Apa Abeiul”
Imperiale din Viena. După această înfăţişare plastică s-a (Ochiul Beiului, lacul din zona Cheilor Nerei), „Varad”
inspirat pictorul local Nicolae Haşca în lucrarea sa, azi în (Vărădia), „lacul Sekmehal” (?). Mehmet de Rumelia îşi
colecţiile Muzeului Banatului Montan din Reşiţa. propunea „să fac incursiune la Fülek (?) şi la Sebham
b. Autohtoni și alogeni. Revenind la tema noastră (?) şi la Rasen (probabil Rusova Veche, lângă Oraviţa) şi
din acest studiu, trebuie să subliniem că în tot acest să devastez ţinuturile ghiaurilor.” Se întâmplă acestea în
interval de administraţie otomană a provinciei bănăţene, intervalul august-septembrie 1602, când amintitul paşă
incluzând şi ţinutul cărăşan cu Oraviţa, nu s-a modificat coboară spre Dunăre, prin Demir Kapu, Porţile de Fier
componenta etnică. Turcii ştiu că teritoriul de peste ale Transilvaniei (Băuţar). 63
Dunăre e locuit de o populaţie asemănătoare în grai, În lucrarea lui Timon e pomenit enigmaticul
port, obiceiuri cu aceea locuind în Ţara Românească şi „comitat” „Haran”, pentru veacurile XVI-XVII:
Moldova. De aceea socot graniţă politică permanentă „Comitatus Haranensis, appelatus fuerit de Harana loco
Dunărea, chiar după 40 de ani de luare în administrare a inter Pantschovam et Orschovam a geographis notato,
„noii” provincii. Ferhad Paşa spune, în timpul campaniei fueritque pars Craschoviensis”. „Haran” nu e vechiul
64
din 1595: „(…) iar noi ne-am apropiat de Rusciuc, care Horom (castrum Horom-Palanca Nouă) pe Dunăre, ci o

Pag. 74