Page 72 - Morisena19_2020

MORISENA, anul V, nr. 3 (19)/2020

Un specific al Banatului şi o realitate care lipseşte cărăşan din perioada regimului otoman, câştigă destul
în alte provincii aflate sub jurisdicţie otomană a fost de bine cu valorificarea cerealelor, fânului pentru caii
recunoaşterea şi respectarea atribuţiunilor de judecător oştirilor împărăteşti, a mierii, a peştelui, oilor, caprelor,
ale cnezului „chinezului” din satele româneşti. Comuna bovinelor. Pe timp de pace, în marile aşezări bănăţene
30
plătea cadiului, prin cnez, o taxă „bada hava”. În general, funcţionează sistemul proviziilor, „zahire”, asigurându-
cadiul judeca penalităţi, omoruri, bătăi cu leziuni cor- se în caz de războaie atât subzistenţa populaţiei, cât şi
porale grave. Dacă un criminal nu era prins, plătea solidar aprovizionarea constantă a trupelor.
comuna către fisc, iar o parte din sumă revenea cadiului. Se respectă „örf” – tradiţia, dreptul „cutumiar”,
Cnezul „era stăpânul absolut al comunei, răspunzând „örff hukuk”, al populaţiei zonei. În foarte multe localităţi
pentru comuna sa atât faţă de proprietarul spahiei, cât şi s-a păstrat până azi, în graiul poporal, termenul designând
faţă de celelalte autorităţi turceşti. 31 locul de „iernarea vitelor”, din turcescul „kişla”, „kişlak”.
i. Jurisdicția în Banat. În schimb, cadiul avea în
atribuţiile sale problemele moştenitorilor. Dacă decedatul b. Mineritul. În privinţa unei exploatări a
fără urmaşi era creştin, supus obiceiului locului, cadiul subsolului bănăţean bogat în resurse, pe turci îi interesau
nu intervenea, dar lua din valoarea moştenirii 1/10. Când mai mult rezervele de argint şi de aur. Sunt menţionabile
însă cel mort era musulman fără moştenitori, averea lui două „centre de exploatarea minelor de aur”, „odjak”,
era vândută la licitaţie, cadiul asistând la operaţiunea „oçak”, la Sasca şi Moldova sau instalaţiile de
32
licitării averii respective şi încheind actul de vânzare. spălarea minereului aurifer din suburbia Mehala a cetăţii
Cadiul fixa şi capitaţia, darea pe cap de familie Timişoara, dar şi de la Potoc, în preajma Oraviţei. În
33
sau „pe fum”, „djijedar”, făcea inspecţii în localităţi ca 1581, dieta ardeleană ordonă banului de Caransebeş să
să vadă starea veniturilor zaimilor şi timarioţilor, era vegheze, în zona de confluenţă frontalieră cu paşalâcul
membru de drept în „divanul” localităţii. De asemenea, Timişoarei, comerţul cu sare. 34
cadiul consemna alături de „müftü” sentinţele juridic-
religioase „fetva”, conform „şeriatului”, legislaţia musul- c. Meserii, meșteri, corporații. Dar epoca e
mană incluzând totalitatea prescripţiilor Islamului. mai ales una a „dezvoltării meşteşugarilor”. Foarte
Terminologia osmană e şi aici, în Banat, utilizată la mulţi meşteri, „üstad”, se profesionalizează. Există în
denumirile actelor juridice. Petiţiile, jalbele, rapoartelele localităţi constructori de canale de scurgere şi uluce,
şi informările poartă numele de „arz”sau, când e vorba de „lagimçi”, de căruţe, „arabaçi” (arabagii, chesonari).
o petiţie, jalbă şi cerere colectivă, „arzumhzar”. Instituţia La Palanka Nouă, Mudava, Şviniţa, Orşova activează
de instanţă are la sediu o „Arz Odasi”, cameră de audienţă corporaţii de meşteri care construiesc bărci, luntri, lotci
unde se depun jalbe, petiţii, plângeri neoficiale în numele „kayik”, corăbii „kançalak”, corăbii cu vâsle „çekdiri”,
unor comunităţi „mahzar”, scrisori, jalbe, depeşe „ruk’a” bacuri şi corăbii pentru transportul animalelor, cai,
şi „senet”, „sened”. Multe documente poartă apostila bovine, oi, „üstu-aşik”. Avem menţiuni despre corporaţia
„aman”, iertare, cerere de iertare pe baza actului de îngrijitorilor, rândaşilor de cai, „atoglani”. Numărul
iertare, „amanname”. mare de organizaţii ale meşterilor a impus funcţia de
La actul judecătoresc tradiţional, oficial, completat staroste, administrator sau intendent de corporaţii,
ca dovadă sau probă „hüccet”, cazuistica vremii adaugă „kehaya”, „kâhya” sau „kethuda bey”.
un document specific Banatului şi denumit „temessük”,
(de la Demis, Timiş) dovadă scrisă, probă. E vorba de d. Relațiile comerciale, unități de măsură,
cazuri rezolvate corect, fără a dezavantaja depoziţia unui congregații locale. Exportul, importul, rutele co-
sărac în faţa celui bogat şi influent, luându-se în calcul merțului. Comerţul, într-un stat care a dus la culminaţie
pentru formularea unei sentinţe juste, corecte, realitatea acest domeniu al economiei, e înfloritor. Se dezvoltă
nemăsluită a faptei. o categorie a negustorilor, „bazergan”, „tacir”, care
negociază pe o listă de preţuri, „fiat”, sau pe un „harç”,
3. Organizarea economiilor Pașalâcului de listă de cheltuială. În situaţii de criză alimentară se va
Timișoara cu privire specială asupra situațiilor din recurge la sistemul cumpărării forţate, „mühayya”, la un
Țara Carașului preţ impus de stat, „narh”.
Sunt admise unităţi de măsură ale populaţiei
a. Relațiile agrare. Economia este predominant autohtone, dar şi „kiyye” sau „vukiyye”, unitate de
rurală, produsul agricol având ponderea. În pofida greutate, echivalentul a 1,283 kg. Apoi „kile”, care
impozitărilor, satele Banatului, inclusiv ale Banatului e unitatea de greutate care variază de la un teritoriu la

Pag. 70