Page 78 - Morisena19_2020
P. 78

MORISENA, anul V, nr. 3 (19)/2020



        „Studii şi Materiale de Istorie Medie”, VII, 1974, passim.  Istorică”, tom IV, nr. 5-6, mai-iunie 1953, p. 431.
              12.  M.  STAINOVA,  Le  commence  de  l’euro-        22.  Mihai  MAXIM,  lucr.  cit.,  p.  885-886;  cf.
        péization  de  l’architecture  de  la  Turquie  ottomanne  et  şi  Andreiu  GHIDIU,  Iosif  BĂLAN,  Monografia
        certains aspècts de son l’inffluence sur l’architecture des  oraşului Caransebeş, dimpreună cu monografia caselor
        Balkans, în „Revue des Etudes Sud-Est Européeans”, 3,  dumnezeeşti,  a  episcopiei,  a  institutului  teologic  şi
        1979, p. 593.                                         pedagogic  şi  cu  biografia  bărbaţilor  care  au  lucrat  la
              13.  L.  GEIER,  Alte  Türkenchronik  über  una  sau  alta  instituţie,  Caransebeş,    Editura  autorilor,
        Temeswar,  în  „Neue  Banater  Zeitung”,  18  aprilie  Tiparul Tipografiei şi Librăriei Diecesane,1909, p. 263.
        1973;  I.  I.  NISTOR,  Ţara  Severinului  şi  Banatul     23. A. GHIDIU, I. BĂLAN, op. cit., p. 262.
        timişan,  în  „Analele  Academiei  Române”,  secţiunea     24. Ibidem, p. 261.
        III,  Memoriile  Secţiunii  de  Istorie  şi  Arheologie,   25. Ibidem.
        1944,  p.  195-230;  vezi  şi  Ştefan    ANDREESCU,        26. Traian BIRĂESCU, lucr. cit., p. 17.
        Limitele cronologice ale dominaţiei otomane în ţările      27. Ibidem.
        româneşti, în „Revista de Istorie”, XXIII, tom. 3, 1973,   28. Ibidem.
        p. 399-412; Grigore ANTIPA, Dunărea şi problemele          29. Ibidem, p. 31.
        ei  ştiinţifice,  economice,  politice,  Bucureşti,  1921,   30. Ibidem.
        capitolul  I;  Traian  BIRĂESCU,  Banatul  sub  turci,     31. Ibidem.
        în  „Vrerea”,  1934,  p.  25.;  Vasile  MUNTEANU,          32. Ibidem.
        Contribuţii  la  istoria  Banatului,  Timişoara,  Editura   33. Theodor M. TRĂPCEA, lucr. cit., p. 207-211.
        Mitropoliei Banatului, 1990, p. 79-81; Traian SIMU,        34. Ion STOIA-UDREA, op. cit., p. 6.
        Organizarea  politică  a  Banatului  în  evul  mediu,      35. Ibidem, p. 9.
        Lugoj,  1941,  passim;  Theodor  N.  TRĂPCEA,  Ştiri       36.  Nicolae  IORGA,  Istoria  românilor  prin  că-
        despre  comitatul  orşovean  în  epoca  de  stăpânire  lători,  ediţie  îngrijită,  studiu  introductiv  şi  note  de A.
        otomană, în, „Tibiscum”, V, 1978, p. 207-245; Extrem  Anghelescu, Bucureşti, Editura Eminescu, 1981, p. 207.
        de importante, pentru informațiile directe sau conexe,     37. Traian BIRĂESCU, lucr. cit., p. 32.
        sunt  și  abordările  lui  Costin  FENEȘAN,  Documente     38. Ibidem.
        medievale  bănățene  (1440-1653),  Timișoara,  Editura     39. Vezi supra, nota 10.
        Facla,  1983;  Idem,  Antonio  Bufalo,  ein  italienischer   40.  I.  D.  SUCIU,  Unitatea  poporului  român,
        Architekt in Diensten der Habsburger und sein Wirken  Contribuţii, istorice bănăţene, Timişoara, Editura Facla,
        in Siebenbürgen (1554-1555), în volumul Miscellanea  1980, p. 51.
        in honorem Radu Manolescu, București, 1996, p. 200-        41. I. IONAŞCU, V. ATANASIU, Mihai Viteazul,
        205; Idem, Diplome de înnobilare și blazon din Banat  Bucureşti, Editura Militară, 1975, p. 52.
        (secolele XVI-XVII), Timișoara, Editura de Vest, 2007.     42. B. ADAMUS, De regnis Dalmatiae, Croatiae,
              14. Traian BIRĂESCU, lucr. cit., p. 30; documentele  Scavoniac  praeliminaris  (…),  Zagrabiae,  1688,  p.  86-
        din Oraviţa vor fi fructificate la E. ANTALFFY, Cronici  87; P. BARTL, „Marciare verso Constantinopoli” – Zur
        turceşti  ca  izvor  pentru  istoria  românilor,  în  „Analele  Turkenpolitik  Klemens  VIII,  în  „Saeculum”,  tom  20,
        Academiei  Române”,  memoriile  Secţiunii  Istorice,  nr. 1, 1969, p. 44-53; L. von PASTOR, Storia dei Papi
        secţiunea III, tomul IX, 1928-1929, p. 1-22.          dalla fine del Medio Evo, XI. Clemente VIII (1592-1605),
              15.  Traian  BIRĂESCU,  lucr.  cit.,  p.  18;  vezi  şi  Roma, 1929, p. 390-395.
        E. CSUDAY, Die Geschichte der Ungarn, / ediţia II/ I,      43.  M.  NAIMA,  Naima  Tarihi,  în  volumul  M.
        Pressburg, 1900, p. 314-315.                          A.  MEHMET,  Cronici  turceşti  privind  ţările  române,
              16. Traian BIRĂESCU, lucr. cit., p. 20.         III,  sfârşitul  secolului  XVII  începutul  secolului  XIX,
              17. Ibidem, p. 19.                              Bucureşti, Editura Academiei, 1980, p. 6.
              18. Ibidem, p. 22; cf. şi W. ABEL, Crises agraires   44. Ibidem. p. 7; vezi şi Fernand BRAUDEL, op.
        en Europe, XIII-e-XX-e siècles , 1979, p. 146.        cit., p. 61.
              19. Traian BIRĂESCU,  lucr. cit., p. 23.             45.  I.  CRĂCIUN,  Cronicarul  Szamosközi,  şi
              20.  Ion  STOIA-UDREA,  Răscoala  ţărănească  însemnările  lui  privitoare  la  români,  Cluj,  1928,  16
        din Banat de la 1738-1739, Timişoara, Editura Uniunea  p.  (extras);  Ştefan  PASCU,  Mihai  Viteazul.  Unirea  şi
        Patrioţilor, 1945, p. 6.                              centralizarea ţărilor române, Bucureşti, 1973, passim.
              21.  O.  ILIESCU,  Economia  monetară  a  Ţării      46.  L.  SZÁDECZKY,  Mihály  havasalföldi  vajda
        Româneşti  în  timpul  lui  Mihai  Viteazul,    în  „Revista  érdélyben 1599-1601, Budapest, 1882, p. 16-18.



        Pag. 76
   73   74   75   76   77   78   79   80   81   82   83