Page 39 - Revista Morisena nr_1_2016

Revistă trimestrială de istorie

istoriei - August ‘44, Editura Științifică, București, 1991; Brașov, Slobozia, Sibiu și Bacău.
Transilvania, himera ungarismului iredentist, Editura de Armata Română, pe lângă cele zece divizii din fos-
Înalte Studii Militare, București, 1995; România și Pactul tul Regat, au primit după unire două noi corpuri de armată
Ribbentrop - Molotov, Editura de Înalte Studii Militare, cu două comandamente teritoriale și 6 divizii de infanterie:
București, 1997. În colaborare a imprimat următoarele Corpul 6 armată dislocat la Cluj și Corpul 7 armată la Sibiu.
cărți: Revoluția tehnico-științifică și implicațiile ei în do- În ce privește tactica prin Regulamentul provizoriu
meniul militar, Editura Militară, București, 1967; Revoluția de manevră al infanteriei (1923), rolul infanteriei în luptă
științifică și revoluția în domeniul tehnicii militare, în vol. era considerat ca foarte important, ea fiind singura armă
Mutații contemporane în știința și tehnica și implicațiile lor, completă, capabilă de a lupta prin mișcare și prin foc, sin-
Editura Politică, București, 1973; Operația de acoperire în gura aptă de a lupta pe orice teren și în orice timp, ziua și
România în anii celui de al doilea război mondial, vol. II, noaptea; ea este arma principală în profitul căreia lucrează
Editura Militară, București, 1980; Dreptate României - stu- celelalte .
6
diu istorico-juridic de Drept Internațional, Editura Tempus, O temă de cercetare în istoria infanteriei îl reprezintă
București, 2003, editia a II-a, Ed. Dacoromână, București, rolul armatei române în cel de al doilea război mondial.
2007. Cercetarea problemei în discuție este dublată de statistică,
Este autorul a 100 de studii și articole publicate în cercetătorul angajat în studiu utilizează toate științele
reviste de specialitate: ,,Apărarea Patriei”; ,,Observatorul adiacente ale istoriei, statistica fiind una dintre ele. Astfel,
militar”; ,,Munca politică în Armată”; ,,Probleme de artă aflăm că pe parcursul unui glorios itinerar de luptă, lung
militară”; ,,Buletinul Infanteriei”; ,,Dosarele Istoriei”; de aproape de 1800 km, armata română participase, de la
,,Națiunea”; ,,Țara noastră”; ,,Dacoromânia”. Pentru unele 23 august 1944 până în mai 1945, cu un număr între 37 la
studii a obținut premii din partea Ministerului Apărării 16 divizii și un efectiv de 538.536 militari la patru mari operații
Naționale. strategice - Debrețin, Budapesta, Viena și Dukla-Praga-
Infanteria ca armă terestră a fost obiectul cercetării provocând inamicului pierderi, pe toată durata războiului,
predilecte a generalului Ion Șuța. Acesta s-a aplecat asu- de 136.529 de militari, din care 177.798 prizonieri. Totalul
pra istoricului și dezvoltării acestei subdiviziuni a armatei acestor pierderi echivalează, potrivit organizării la acea dată,
române. În apropierea Primului Război Mondial pot- cu valoarea a 14 divizii de infanterie .
7
rivit ,,Monitorului Oficial”, nr. 28 din 8 mai 1913 efectivul La 23 August 1944 trupele din interiorul țării au avut
armatei era compus din: armata activă, rezerva armatei și un efectiv total de 67.4471 de militari și erau constituite în
milițiile. Durata serviciului militar era stabilită la 25 de ani 9 divizii operative, 21 divizii de instrucție, 3 detașamente,
(de la vârsta de 21 la 46 ani), respectiv 7 ani în activitate, însumând 18 batalioane, 37 școli militare și 5 centre de
12 ani în rezervă și 6 în miliții. Trupele de uscat erau or- instrucție (valoarea a 37 batalioane), 4 brigăzi de artilerie
ganizate pe corpuri de armată, divizii de infanterie, brigăzi antiaeriană, alte elemente ale armatei de uscat, aeronauticii
de infanterie, de călărași, de artilerie. Unitatea de bază a și marinei. Cele 30 de mari unități erau în compunerea a 7
infanteriei era regimentul, organizat pe batalioane, iar corpuri teritoriale, Corpul de munte, Corpul de cavalerie,
acestea, pe companii; în plus, la fiecare divizie era și câte Corp de construcții, Comandamentul militar al capitalei,
un batalion de vânători. Brigăzile de cavalerie erau organi- Comandamentul trupelor de grăniceri și comandamentul
zate pe regimente, iar acestea pe escadroane. Regimentele Armatei 1 căruia îi erau subordonate corpul de munte, cor-
de artilerie erau organizate pe divizioane (divizioanele - pe purile 6 și 7 teritoriale, divizia 19 infanterie și toate școlile
baterii). În cadrul trupelor de uscat mai erau atât comanda- militare și centrele de instrucție din Transilvania, Crișana și
mente, cât și unitați cu destinație specială: Comandamentul Banat, cu un efectiv total de 129.661 de militari .
8
Regiunii întărite Focșani - Nămoloasa – Galați, batalioane În cercetările mai târzii, Ion Șuța scoate în evidență
de pionieri și de căi ferate” . rolul mareșalului Ion Antonescu, socotit de militarul
5
Pregătirea cadrelor militare se efectua în instituții de bănățean a fi un mare patriot și un talent militar de excepție .
9
învățământ specializate: Gimnaziul Militar de la Craiova, Am putea spune un punct de vedere gratuit în libertatea de
Liceul Militar de la Iași, Liceul Militar de la Mănăstirea gândire de după Revoluția din ‘89. Însă lucrurile nu stau
Dealu, Școli de infanterie și administrație la București, cava- așa, chiar în haina militară, în conducerea superioară a ar-
lerie la Târgoviște, de artilerie, geniu și marină la București matei comuniste, cercetătorul Șuța a scos în priveliște rolul
și școala maiștrilor de scrimă de la București. Pregătirea mareșalului dând dovada de onestitate în demersul științific.
superioară a ofițerilor s-a făcut la Școala Superioară de Pentru exemplificare redăm întregul paragraf închinat
Război (înființată în 1889). Durata studiilor era de 2 ani în-
cepînd cu luna noiembrie și până la 1 iunie a anului următor. 6 Ion Șuța, Infanteria română..., p. 176.
În anul 1922 au funcționat și alte școli militare la 7 Ion Șuța, Dimensiunea istorică a primei operații a românilor în
războiul antihitlerist, Editura Facla, Timișoara, 1985, p. 14. (Se va
4 Ion Șuța, op. cit., p. 43. prescurta în continuare Dimensiunea istorică…).
5 Ion Șuța, Infanteria română. Contribuții la istoricul armei, vol. II, 8 Ion Șuța, Dimensiunea istorică..., p. 59.
De la Primul Razboi Mondial până în zilele noastre, Editura Militară, 9 Ion Șuța, România la cumpăna istoriei. August ‘44, Editura
București, 1982, p. 11-12. (Se va prescurta în continuare Infanteria Științifică, București, 1991, p. 93. (Se va prescurta în continuare
română…). România la cumpăna…).

Pag. 37