Page 35 - Revista Morisena nr_1_2016

Revistă trimestrială de istorie

Timişoara, s-a decis mutarea sediului central de la Bucureşti semnificative figurau reprezentaţiile cu opera Năpasta de
la Timişoara şi reorganizarea Asociaţiei. Secţia Timiş- Sabin Drăgoi, La şezătoare, icoană de la ţară într-un act de
Torontal, condusă de ministrul Sever Bocu (preşedinte), Tiberiu Brediceanu, şi concertul Corului „Ion Vidu”.
secondat de dr. C. Grofşoreanu, avea, în 1929, 12 comisii: În 4 martie, în avanpremiera turneului bucu-
literară, artistică, iugoslavă, muzicală, medicală, juridică, reştean, Reuniunea condusă de D. Stan a interpretat
sportivă, industrial-economică, istorico-arheologică, integral programul, într-un concert susţinut pe scena
statistică, feminină şi bisericească. Unul din ţelurile Teatrului „Traian Grozăvescu” din Lugoj . După primirea
6
fundamentale ale Asociaţiei îl constituia înfiinţarea unei festivă din Capitală, în 5 martie (în ziua sosirii, artiştii
episcopii ortodoxe la Timişoara, edificarea unei catedrale bănăţeni s-au întreţinut, la masa comună organizată la
şi fondarea unui Institut Teologic ortodox. Alte priorităţi Cantina Consiliului de Patronaj, cu ÎPS dr. Nicolae Bălan,
erau cele privind înfiinţarea unei tipografii şi a unei librării, Mitropolitul Ardealului, Veturia Goga, dr. Petre Nemoianu,
a unui post de radio care să emită, la început, în Banatul Caius Brediceanu, Tiberiu Brediceanu şi dr. Aurel Cosma),
românesc, apoi în cuprinsul întregului Banat istoric, şi a au fost vizitate, împreună cu ansamblul coregrafic din
unei Case Naţionale. O preocupare importantă a secţiei comuna Borlova, trei spitale militare, unde cântecele şi
literare o reprezenta editarea, în continuare, a revistei jocurile bănăţenilor au adus alinare răniţilor.
„Banatul”. În acest scop a fost redactat Regulamentul În cadrul serviciului divin de la Biserica „Sfântul
pentru Redacţia şi Administraţia Revistei şi un Proiect de Spiridon” (slujbă radiodifuzată), oficiat în dimineaţa zilei
lege pentru organizarea Caselor Naţionale din Banat, sub de 7 martie, a fost prezentată Liturghia Sfântului Ioan
semnătura lui C. Grofşoreanu. Chrisostom de Ion Vidu (cântată în premieră în afara
În anul 1945, Comitetul de conducere al Cercului Lugojului), iar seara, pe scena Ateneului Român, a avut
a iniţiat un amplu proiect economic destinat dezvoltării loc Concertul festiv al Reuniunii Române de Cântări şi
Lugojului, instituind Premiul Urbanistic „Primar Dr. Muzică „Ion Vidu”, cu colaborarea Orchestrei Simfonice a
Constantin Rădulescu”, în valoare de 100.000 de lei, Societăţii de Radiodifuziune, dirijate de Theodor Rogalski.
pentru cel mai bun studiu manuscris tratând perspectivele Concertul, dedicat creaţiei bănăţene, a fost structurat în trei
dezvoltării Lugojului. Scopul principal îl constituia părţi, între protagonişti aflându-se şi Zeno Vancea, care
„ridicarea în rang a oraşului Lugoj, acest cuib de glorie al începuse să se afirme în mediile muzicale din Capitală ca
trecutului nostru zbuciumat. Din târg de provincie modest unul dintre cei mai dotaţi compozitori români.
şi liniştit, Lugojul trebuie să devină un mare centru urban, Concertul desfăşurat sub egida Săptămânii
în care să pulseze puternic şi departe, în afara zidurilor Bănăţenilor a constituit un prilej de panoramare a prin-
lui, forţe spirituale şi economice româneşti”. Proiectul cipalelor elemente constitutive ale şcolii componistice din
prevedea lucrări hidroenergetice la stăvilarul de la Coştei, Banat, reprezentate de o pleiadă de valoroşi com-pozitori.
amenajarea râului Timiş şi înglobarea celor aproximativ Cu prilejul recitalului său din Timişoara din 31
15 sate limitrofe. Manuscrisele urmau să fie predate la martie 1943, George Enescu, într-un interviu publicat
sediul Cercului în perioada 1 octombrie 1945 – 1 aprilie în presa locală, făcea câteva aprecieri măgulitoare la
1946, premiul fiind decernat de o comisie mixtă, formată adresa Banatului muzical: „Banatul muzical se afirmă.
din reprezentanţi ai Cercului Bănăţenilor şi ai Primăriei Aveţi aici pe S. Drăgoi, Zeno Vancea este laureatul
lugojene . premiului [Zeno Vancea tocmai fusese laureat cu locul I la
5
Coriştii lugojeni aveau programate concerte pe scena Premiul Naţional de Compoziţie „George Enescu”]. Asta
Ateneului Român şi la Radio, fiind prevăzute, totodată, contribuie la faima muzicală a Banatului. Bineînţeles, nu
vizite la spitalele militare din Capitală. Turneul artiştilor putem să-i uităm pe Vidu, Brediceanu şi alţii din vechea
bănăţeni urma să fie aureolat prin recitaluri susţinute la generaţie.” Într-un alt interviu, publicat în 18 noiembrie
Iaşi, Chişinău şi Cernăuţi. Era a treia deplasare a Corului 1943 în presa bucureşteană, într-o enumerare a celor mai
„Ion Vidu” la Bucureşti, după participarea, sub conducerea talentaţi participanţi la Concursurile „George Enescu”,
lui Ion Vidu, la Festivalul Coral prilejuit de Expoziţia marele maestru amintea şi numele lui Zeno Vancea, încă
Generală Jubiliară din anul 1906 şi recitalul de la Ateneul puţin cunoscut în Capitală, alături de cele ale lui Dimitrie
Român din anul 1932, sub bagheta lui Filaret Barbu. Cuclin, Ionel Perlea, Sabin Drăgoi, Theodor Rogalski,
Organizată între 1 şi 7 martie 1943, Săptămâna Dinu Lipatti, Paul Constantinescu şi Alexandru Zirra.
Bănăţenilor a cuprins bogate manifestări cultural-artistice În 1945, ultimul an al refugiului în capitala
specifice ariei bănăţene: o expoziţie de pictură şi sculptură, Banatului, Zeno Vancea a organizat şi a condus, cu
prezentarea unor edituri, o expoziţie de artă ţărănească, cu sprijinul lui Max Eisikovits, un Conservator Muncitoresc,
steaguri şi trofee ale reuniunilor corale, derularea unor fondând, în acelaşi timp, un cor şi o orchestră. După
activităţi cu caracter sportiv şi muncitoresc, concerte cu preluarea Transilvaniei de către administraţia românească,
creaţii semnate de compozitori bănăţeni, spectacole de Vancea se va reîntoarce la Conservatorul târgumureşean,
dansuri şi muzică populară. Între momentele cele mai unde i se va încredinţa funcţia de director, până în anul

5 „Răsunetul”, Lugoj, XXIV, 45, 1945, 2: De la Cercul Bănăţenilor din 6 „Răsunetul”, Lugoj, XXII, 10, 1943, 2: Concert coral. Pentru alte de-
Bucureşti. talii privind biografia şi creaţia lui Zeno Vancea, cf. Constantin-T.

Pag. 33