Page 32 - Revista Morisena nr_1_2016

MORISENA nr. 1/2016

sau religioase; liber-cugetător, tutorele meu mi-a îndreptat Cluj a activat, în paralel, şi la Opera Română, unde fusese
de la început atenţia spre valorile mari estetice şi morale angajat de Tiberiu Brediceanu datorită excepţionalelor sale
ale omenirii, favorizând în largă măsură înclinaţiile mele disponibilităţi de pianist-corepetitor, exersate în compania
artistice”. unor reputaţi interpreţi vocali lugojeni, cum erau tenorul
Viitorul compozitor a locuit în vechea casă ridicată Traian Grozăvescu şi basul Francisc Balogh. În preludiul
de străbunicul său, colonelul Ioan Vancea, până la vârsta anilor de studenţie, în 10 august 1919, a acompaniat-o, pe
de 8 ani, apoi într-un imobil situat vizavi de locuinţa lui scena Teatrului Orăşenesc din Lugoj, pe soprana clujeană
Filaret Barbu, pe terenul actualului parc al Prefecturii, în Lya Pop, absolventă a Conservatorului din Paris. Zeno
care familia s-a mutat din motive financiare. Vancea va reveni cu periodicitate pe scena Teatrului
La Lugoj, în timpul lugojean, în calitate de acompaniator. Astfel, în 8 aprilie
liceului (1915-1918), Zeno 1922 şi-a dat concursul la recitalul tenorului dr. Wilhelm
Vancea a studiat cu Ion Nasta, membru al Operei Române din Bucureşti, care a
Vidu (teorie-solfegiu şi prezentat publicului meloman lugojean lieduri şi arii din
armonie) şi Iosif Willer opere de Meyerbeer, Leoncavallo, Schubert, Schumann,
(contrapunct şi pian), o Brahms şi Puccini.
personalitate complexă – Între anii 1921 şi 1926, apoi în perioada 1930-
avocat, politician (deputat 1931, beneficiind de o bursă şi de ajutorul material şi
în perioada interbelică) şi moral al pianistei Maria Branişte (văduva profesorului,
licenţiat al Academiei de baritonului şi compozitorului caransebeşean Nicolae
Muzică din Budapesta, unde Popovici, recăsătorită cu publicistul şi omul politic Valeriu
a fost coleg cu Béla Bartók Branişte), a frecventat cursuri particulare de contrapunct,
şi Zoltán Kodály. În anii fugă şi compoziţie la Neues Wiener Konservatorium, la
şcolari 1917-1918 şi 1918- clasa lui Ernst Kanitz, greutăţile financiare nepermiţându-i
1919 a fost stipendiat de înscrierea la Academia de Muzică. În acei ani, datorită unei
Zeno Vancea Reprezentanţa Fundaţiei galopante crize economice, populaţia Vienei se confrunta
„Emanuil Gojdu”, care i-a cu o endemică stare de sărăcie, locuitorii din fostul burg
acordat o bursă în valoare imperial făcând o intensă propagandă pentru ca bănăţenii
de 360 de coroane, respectiv 600 de coroane. Cel de-al să accepte găzduirea şi întreţinerea copiilor lor, urmăriţi de
doilea stipendiu era destinat sprijinului pentru a urma spectrul foametei. În acest context, obţinând adresa unui
studii la Academia Comercială din Viena, „având a cere muncitor feroviar vienez, al cărui fiu se afla în grija unei
concesiune de la dl ministru de culte şi instrucţie publică familii lugojene, Vancea a reuşit să închirieze o modestă
pentru folosirea bursei în străinătate”, după cum se preciza încăpere, unde a locuit trei ani. Timp de câteva semestre
în procesul-verbal al Reprezentanţei Fundaţiei, întocmit în a frecventat, în paralel, ca student auditor, şi cursurile de
şedinţa din 15/28 august 1918. După absolvirea studiilor muzicologie ale profesorului Guido Adler la Universitatea
liceale, până la 18 noiembrie 1918, a frecventat, episodic, vieneză. Totodată, în perioada 1924-1926, fiind membru
cursurile Academiei de Muzică din Budapesta (iniţial se activ al Societăţii „România Jună”, s-a implicat în densele
înscrisese la Facultatea de Drept), apoi, timp de un an, sale proiecte şi manifestări culturale, dirijând Corul Capelei
până în 1919, a fost studentul Conservatorului de Muzică Ortodoxe Române. În capitala austriacă a avut prilejul să
şi Artă Dramatică din Bucureşti, unde a studiat armonia ia contact cu noua orientare, de factură expresionistă, a
cu Dimitrie Cuclin. Contactul cu muzicianul-filozof n-a avangardei muzicale vieneze, fiind martorul unor prime
fost unul benefic pentru cariera lui Zeno Vancea: „Pentru audiţii şi ale unor controversate spectacole cu creaţii ale
Cuclin, fiecare acord, fiecare înlănţuire de acorduri erau reprezentanţilor Noii Şcoli Vieneze, Arnold Schönberg
prilejuri de lungi meditaţii filosofice. Cursurile sale erau (Simfonia de cameră, întâmpinată de melomanii vienezi cu
interesante, dar de atâta filosofie n-am reuşit să adaug prea huiduieli!), Alban Berg şi Anton von Webern (Passacaglia
multe cunoştinţe muzicale faţă de cele învăţate la Lugoj!” op. 1), fiind considerat primul muzician român care a
1
Şi-a desăvârşit pregătirea muzicală la Conservatorul preluat şi a asimilat în propria creaţie, chiar dacă în mică
de Muzică şi Artă Dramatică din Cluj (1919-1921), absolvind măsură, elemente de tehnică dodecafonică (Preludiu, fugă
clasa de armonie, unde l-a avut ca maestru pe Augustin şi toccată pentru pian şi Scoarţe, suită pentru orchestră
Bena. A studiat pianul cu Ana Voileanu-Nicoară şi Liviu de cameră, o ingenioasă transpunere sonoră a geometriei
Tempea , contrapunctul şi formele muzicale cu Hermann cusăturilor ţărăneşti). Principiile componistice promovate
2
Klee, orele de cor fiindu-i predate de Gheorghe Dima. La sub auspiciile Noii Şcoli Vieneze vor fi asimilate plenar,
mai târziu, de un alt compozitor bănăţean, Doru Popovici,
recunoscut ca fiind primul muzician dodecafonist din
1 Martha Popovici, Convorbiri cu Zeno Vancea, Editura Muzicală, istoria muzicii româneşti. Referindu-se la impactul
Bucureşti, 1985, p. 57-58.
2 Detalii privind legăturile spirituale dintre Lioviu Tempea şi Zeno Van- structurilor melodice de factură atonală asupra viziunii sale
cea, în Constantin-Tufan Stan, Liviu Tempea. Pianistul-compozitor, Ed- componistice, Zeno Vancea mărturisea, într-un interviu
itura Eurostampa, Timişoara, 2015. consemnat de Martha Popovici: „În lărgirea mijloacelor

Pag. 30