Page 27 - Revista Morisena nr_1_2016

Revistă trimestrială de istorie

Bucovala, Diamandi, Aspri, Zaharievici, Anastasievici,
Popovici, Djandjafilovici, marea familie Lambrin din
Muscopoli, Prita din Vlahoklisura şi multe altele.
Se merită a evidenţia îndeosebi acele familii de
aromâni care sunt de mai mult de două secole locuitori
Svetlana Nikolin ai oraşului Panciova şi-n al căror destin s-au frânt toate
Scillele şi Caribdele acestor meleaguri: renumita familie
(Serbia) Veriga, al cărei întemeietor Iancu Veriga (1777-1857),
târgoveţ, a venit din natala sa Vlahoklisura la Panciova şi
a primit în 1811, de la magistratul oraşului, documentul
oficial care-i permitea să se mute şi să-şi înceapă afaceri-
le. Această familie se află în strânse legături de rubedenie
cu marea familie Ciurcin, cunoscuţi târgoveţi, de aseme-
nea cu gene de aromâni (îndeosebi după Vera Todorovic
Aromânii din Panciova Ciurcin - fiica lui Naum Todorovici, comerciant din Bel-
grad). Cei din familia Veriga se află în legături de familie
şi cu familia Hadja, care a venit la Panciova din Melnik.

În Banat, cu deosebire în Banatul de Sud, aromânii
sau ţinţarii, cum le spun sârbii, au migrat mai cu seamă
în decursul secolelor XVIII, XIX şi la începutul celui
de-al XX-lea, cu toate că, într-un număr considerabil mai
mic, aceştia au existat pe aceste meleaguri deja de prin
veacul al XVI-lea. Au venit din pe-atunci Imperiul Oto-
man, din colţurile tradiţional aromâne - din Muscopoli*,
Pind, de pe versanţii Gramosului şi Olimpului, urmând
cunoscutele drumuri comerciale de-a lungul văilor râuri-
lor Vardar şi Morava, de unde au trecut Sava şi Dunărea,
intrând astfel în teritoriile austro-ungare de graniţă, cu
statut militar, iar de-aici, drumurile lor s-au ramificat în
trei direcţii. Una ducea din Zemun înspre Sremska Mi-
trovica, Vukovar şi Zagreb înspre Viena. Cea de-a doua
era îndreptată înspre nord, respectiv Novi Sad, Seghe-
din şi Pesta, iar cea de-a treia mergea de la Panciova,
Kovin, Bela Crkva (Biserica Albă, n.t.) şi Vârşeţ înspre
Timişoara, Bucureşti şi de aici mai departe, către cele Familie tradițională de aromâni
mai importante centre comerciale din Zona Mării Negre:
Constanţa şi Odesa.
Motivele acestor mişcări migraţioniste au fost îna-
O foarte importantă familie de aromâni este cea
inte de toate economice şi de siguranţă, iar nevoia unei a lui Djordge Mano Zisi, profesor la Universitatea din
vieţi liniştite şi sigure în imperiul creştin din vecinătatea Belgrad (1901-1995), arheolog şi istoric de artă, a că-
nordică a fost determinantă. rui bunică, Parascheva, Vita, Mano Zisi, cu micul său fiu
Aromânii au fost, aşa cum se şi cunoaşte, una din-
tre importantele reţele de legături în Balcani pe timpul Manoilo în braţe, a venit în anul 1848, pe cal, cu cara-
vana, din natala Kastoria, peste Bitolj, Skoplje şi Niš, la
Imperiului Otoman, ca atare comerţul a cauzat migrarea Belgrad, iar apoi la Panciova, la fraţii săi - pe-atunci deja
lor către centre urbane în care se desfăşura o activitate vestiţi comercianţi şi mai târziu bancheri.
economică plină de dinamism, îndeosebi în zona de fron- Vlahoklisura a fost în secolul al XIX-lea o adevă-
tieră. În Banat, ca de altfel peste tot unde răsăreau noile rată pepinieră de familii de aromâni, care, una după alta,
lor cămine, aromânii au lăsat urme adânci şi deseori au unite fiind între ele prin legături de rubedenie, cumetrie
fost principalii promotori şi iniţiatori ai dezvoltării so- şi prietenie, ajungeau în oraşul de pe Timiş şi aici au ră-
ciale şi culturale. Au rămas în memoria colectivă şi în mas până în ziua de astăzi. Una dintre acestea este fami-
calitate de mari binefăcători şi donatori. lia Mandrino, ai cărei întemeietori s-au ocupat în această
Mulţumită pedantei administraţii austro-ungare, la
Panciova se pot găsi date despre multe familii de aro- zonă a Banatului de comerţ, îndeosebi cu cel de cerea-
le. S-au aflat în legături de cumetrie cu familia Paciu,
mâni pentru care acest oraş de pe malurile Timişului şi vestit ministru de finanţe al Regatului Serbiei, medic
Dunării a devenit noua lor casă. Aici, de pildă, se află de altfel, care a fost executorul testamentului (1871) lui
ramurile vestitei familii din Zemun pe nume Spirta, apoi
Sima Mandrino, document cu 40 de aliniate, dintre care

Pag. 25