Page 24 - Revista Morisena nr_1_2016

MORISENA nr. 1/2016

cu prudenţă şi seriozitate, luptând pentru a câştiga încre-
derea şi simpatia elevilor săi de origine germană, dar şi a
părinţilor acestora.
Din anul următor, 1938, printr-o dispoziţie mi-
nisterială, Virgil Georgescu este numit director al şcolii
de stat. Pe lângă clasele germane, la şcoala de stat se înfi-
Prof. Mihaela Zamfir inţează şi o clasă românească, al cărei învăţător a devenit
directorul şcolii, Virgil Georgescu.
În timpul dictaturii generalului Antonescu, în
1941, s-a adoptat „Legea pentru organizarea sistemului
şcolar german în România”, care recunoştea pentru
această populaţie dreptul de a avea un sistem propriu de
învăţământ. Se înfiinţează Oficiul Şcolar al Poporului
German din România, iar în toamna anului 1942 şcolile
Începuturile școlii românești de stat din localităţile cu populaţie germană s-au predat
către această minoritate. Acest lucru s-a întâmplat şi în
la Variaș Variaş. Şcoala germană s-a despărţit de cea română, fie-
care având conducere separată. Şcolii româneşti i s-a dat
o sală de clasă şi anume ultima din cea de-a doua aripă,
Cercetarea numelor de familie ale populaţiei orto- dinspre curte, a clădirii vechi actuale. Efectivul acesteia
doxe din Variaş a relevat existenţa românilor în localita- era de 30-35 de elevi, repartizaţi în cele şapte clase ale
te, alături de sârbi, încă de la începuturile epocii moderne învăţământului obligatoriu.
(sec. al XVIII-lea). Românii şi sârbii, fiind de aceeaşi con- În această perioadă fiorii războiului se simţeau
fesiune, au avut în această perioadă atât instituţia şcolară, tot mai puternic, au început concentrările, iar învăţăto-
cât şi biserica, comune. Din anul 1786, în Variaş a fost rul Virgil Georgescu era periodic chemat la regiment şi,
colonizată o populaţie de origine germană, şvabii. Treptat, apoi, după intrarea României în luptă, a fost trimis pe
românii au fost asimilaţi de coreligionarii sârbi, astfel că, front. În absenţa învăţătorului, procesul instructiv-edu-
până la sfârşitul secolului al XIX-lea comuna Variaş a do- cativ a avut de suferit, dar a continuat sub conducerea
bândit un profil etnic sârbo-german. preotului ortodox român din localitate.
La începutul secolului al XX-lea, mai cu seamă În ultima fază a războiului, în martie 1944, aflându-
după ce Banatul a fost încorporat României, şi-au făcut se pe frontul Moldovei, Virgil Georgescu a căzut prizonier
apariţia în Variaş români, cu precădere din zona Bihoru- la ruşi, fiind dat dispărut de camarazii săi de luptă. În
lui, care atraşi de pământul mănos din câmpia Banatului, acele condiţii, la şcoala română din Variaş a fost numit
munceau la proprietarii germani şi sârbi, fiind remuneraţi în locul lui, ca director şi învăţător, Ion Oprescu. După
în special, în produse agricole. O parte din aceste familii terminarea războiului, efectivele şcolare au început să
de români s-au statornicit în Variaş, iar copiii lor de vârstă crească, iar învăţători refugiaţi, în special din Basarabia,
şcolară erau risipiţi în clasele germane ale şcolii de stat de au fost numiţi la şcoala din Variaş: soţii Nedriţă, surorile
atunci, care se afla în clădirea veche a şcolii de astăzi. Ală- Ciobanu, învăţătoarea Leahu, învăţătorul Oprea.
turi de români, elevi maghiari şi ţigani, se găseau în clasele Înapoindu-se din prizonierat în anul 1948, Virgil
etnicilor germani, iar unii dintre ei şi în clasele şcolii sârbe, Georgescu îşi reia postul de director. În această perioadă
care rămăsese confesională şi îşi avea sediul în apropierea începea conflictul dintre Stalin, conducătorul U.R.S.S. şi
bisericii ortodoxe sârbe. Tito, conducătorul Iugoslaviei, care aveau viziuni diferite
Cunoscând această situaţie, autorităţile statale ro- despre construcţia societăţii socialiste. Stalin îl acuza pe
mâneşti înfiinţează în toamna anului şcolar 1936-1937 un Tito că este proamerican şi că a trădat idealurile comu-
post pentru şcoală română în Variaş, în care este numit în- niste. Cu trupe sovietice de ocupaţie pe teritoriul ei şi cu
văţătorul Virgil Georgescu. Absolvent al Şcolii Normale partidul comunist ajuns la putere, România a fost nevoită
din Craiova, în primul său an de activitate în Variaş, lui să facă „jocurile” lui Stalin. Presa românească îl critica
Virgil Georgescu i se repartizează clasele VI-VII germa- în fiecare zi pe Tito, iar în Banat se construiau cazemate
ne, având misiunea de a-i învăţa pe elevii de această etnie orientate spre Iugoslavia, în eventualitatea unui război
limba română. El realiza în acelaşi timp şi pregătirea pre- cu ţara vecină. Învăţătorii basarabeni, refugiaţi în Banat,
militară cu tot tineretul şcolar. Populaţia germană a loca- se aflau într-o situaţie ingrată, deoarece ei părăsiseră ţi-
lităţii a privit cu suspiciune şi ostilitate această încercare nuturile natale de teama armatelor ruseşti. De aceea nu
a statului român, legitimă de altfel, de a-şi face cunoscută le-a fost deloc uşor autorităţilor comuniste româneşti să
limba oficială. Germanii trăiseră şi experienţa maghiari- considere periculoasă prezenţa basarabenilor la graniţa
zării, din perioada austro-ungară şi, probabil, aceasta îşi de vest a ţării, pentru că antipatia lor faţă de comuniştii
pusese amprenta asupra modului lor de a fi. Fiind conştient ruşi s-ar fi putut transforma uşor în simpatie pentru Tito.
de riscurile noii sale misiuni, Virgil Georgescu a procedat Aceasta a fost cauza pentru care învăţătorii basarabeni

Pag. 22