Page 21 - Revista Morisena nr_1_2016

Revistă trimestrială de istorie

Acum este începută o restaurare, în special a
interiorului şi a faţadei, din partea Serbiei, însă starea
generală a clădirii este destul de rea. Nici ţipenie de
călugăr nu am văzut pe acolo. În faţa mănăstirii se află
Dr. Florin Zamfir

1849 - Un an însângerat

din istoria Variașului

În primăvara anului 1848, Imperiul Austriac a fost
Mănăstirea Zlatița (Foto: Gheorghe Popoviciu) cuprins de revoluţie, iar spațiul timișean, care din anul
1779 devenise parte componentă a Ungariei, cunoaște
îngropaţi câţiva foşti slujitori ai săi, având pietre funerare şi el tumultul evenimentelor. Păturile liberale maghiare
cu inscripţii slavone, în cea mai mare parte şterse de timp considerau că a sosit momentul emancipării de Austria
(am putut descifra doar un Jorgović). În spate, lângă şi al reînvierii Ungariei Mari, din epoca medievală. La
fundaţiile vechiului aşezământ, curge un izvor cu debit 26 aprilie 1848, din ordinul primului-ministru maghiar,
bogat. Liniştea locului este tulburată doar de apariţia câte s-a introdus starea de asediu în comitatele: Timiş,
unui ATV al Poliţiei de frontieră. Caraş, Arad, Torontal. La 10 octombrie 1848 noul
Şi mănăstirea Cusici, aflată tot în apropierea Nerei, comandant al cetăţii Timişoara, generalul austriac de
este considerată la fel o ctitorie a Sfântului Sava. Deşi origine croată, Rukavina, proclamă starea de asediu pe
aflată şi ea lângă satul Zlatiţa, este numită astfel după o teritoriul oraşului. Între timp, trupele maghiare operau în
localitate care acum se află în Banatul sârbesc. Frontiera Ardeal sub conducerea generalului Bem. Revoluţionarii
desparte practic satul Cusici (Kusić) de mănăstirea cu maghiari îi înfrâng pe austrieci în mai multe lupte, iar în
acelaşi nume! În preajma ei a fost descoperită ceramică primăvara anului 1849 trupele lui Bem îşi mută câmpul
din secolele XIV-XV, iar construcţia vechii mănăstiri
este datată tot din secolul al XV-lea. Un catastif de mile de operaţie în Banat. Armata revoluţionară maghiară a
al mănăstirii Patriarhiei sârbeşti din Ipek (1666) amintea, atacat Timişoara cu 6.000 de soldaţi şi 300 de tunuri.
între altele, mănăstirile Cusici şi Sângeorge. (I. D. Suciu, La 26 aprilie 1849 generalul Bem, conducătorul suprem
op. cit., p. 98.). Aceasta din urmă este tot o mănăstire al armatei revoluţionare maghiare, trece pe la Urseni,
sârbească, aflată în judeţul Timiş şi întemeiată în 1487. Giroc, Freidorf şi atacă avanposturile Timişoarei, dar
(Ibidem, p. 72.) fără rezultatul dorit. În 27 aprilie, trupele maghiare
Mănăstirea de la Cusici deţine o necropolă din ocupă cartierul Iosefin, iar până la mijlocul lunii mai
secolul al XVIII-lea. Ea a fost refăcută în 1930. Acum ocupă Fabricul, Mehala, Freidorful şi taie conducta
este din nou în curs de restaurare de către partea sârbă, de apă spre Cetate. Pe la finele lunii mai Bem trece în
prezentându-se mai rău decât cea de la Baziaş, dar mai Transilvania, iar asediul Timişoarei a rămas în seama lui
bine decât cea de la Zlatiţa. Nici acolo nu am întâlnit vreun Vecsey. Oraşul este bombardat cu violenţă, iar în noaptea
călugăr în acea duminică de 29 august 2010. de 18/19 iulie se declanşează un asalt general, respins
În final, ţinem să mulţumim lui Gheorghe Popoviciu, cu mari pierderi. La începutul lunii august 1849, trupele
care ne-a fost un foarte competent ghid şi îndrumător în imperiale austriece conduse de generalul Haynau, vin în
vizitarea acestor frumoase mănăstiri sârbeşti din Banat. Ele ajutorul Timişoarei asediate și înfrâng forţele maghiare la
constituie monumente istorice care au fost ţinute prea mult Becicherecul Mic, obligându-le să se retragă. La 9 august
timp în umbră, din cauza condiţiilor geopolitice în care 1849 generalul Haynau intră în Cetate, fiind primit ca un
s-au aflat de-a lungul vremii. Acum, după aproape un secol salvator .
1
de neplăceri, amplasarea lor în zona frontierei româno- Încă la începutul evenimentelor revoluţionare, din
sârbeşti le-ar putea aduce în sfârşit şi unele beneficii, Variaş au fost concentraţi 80 de bărbaţi, care au făcut un
ţinând cont de accentul care este pus pe acordurile şi
proiectele transfrontaliere. Ele au răzbit prin atâtea veacuri 1 F. Zamfir, Variaşul în contextul evenimentelor revoluţionare din
de zbuciumată istorie, încât ar merita un viitor mai conform 1848-1849, în „Oameni, evenimente, tradiţii din Banatul de câmpie”,
cu nevoile spirituale pentru care au fost construite. Editura Brumar, Timişoara, 2007, p. 61-64.

Pag. 19