Page 23 - Revista Morisena nr_1_2016
P. 23
Revistă trimestrială de istorie
a drumului de acces în Variaş, dinspre Periam şi este însemnat Marko Stefanić
printr-o cruce. În urma focurilor de armă trase de plutonul de Toša Miladinović, dascăl
execuţie, unii dintre condamnaţi au suferit răni uşoare, dar au Rada Milanković
fost înjunghiaţi cu baionetele în timp ce încercau să fugă. Doi Mita N. - cel ce era preste armăsarii comunali
dintre supravieţuitorii focurilor de armă, Damian Marinko Arsa Naumov, a fost atins de glonţ, dar a rămas în viaţă.
şi Arsa Naumov, au rămas nemişcaţi până când plutonul de Damjan Marinkov, a fos atins de glonţ, dar pe urmă a
execuţie s-a îndepărtat şi astfel au reuşit să rămână în viaţă . mai trăit mult.
6
În registrul matricol al celor decedaţi, întocmit în În Variaş, la 12
limba sârbă , sub nr. 555 din data de 1 mai 1849, este adăugat iunie 1850. Pavel Ivković,
7
următorul text: administrator al parohiei.”
„La 1 mai 1849. Vezi la coperta din spate care oameni Aron Rosić , care a
9
au fost omorâţi în revoluţie din puşti în izlazul Variaşului, 12 investigat acest eveniment,
la număr”. afirma că Arsa Naumov a
Pe fila de alăturată copertei din spate scrie: trăit până în anul 1864, iar
„Spre luare aminte: Damjan Marinkov, până în
La 1 mai 1849. Nr. 555. În islazul Variaşului 12 oameni anul 1890. Prin consultarea
au fost omorâţi din puşti în revoluţia maghiară şi şi-au dat registrelor matricole de
sufletul, iar la 10 iunie anul 1850, Nr. 676, cu permisiunea stare civilă ale Parohiei
Ministerului Maghiar, au fost strămutaţi în cimitirul de obşte. Ortodoxe Sârbe, de către
La înmormântare au fost prezenţi: protopopul domnul Stevan Bugarski ,
10
Timişoarei Veselinović şi parohii Variaşului Ivković şi nu s-a reuşit stabilirea
Nikolić”. datei morţii lui Damjan
Se remarcă absenţa oricărei precizări în legătură cu cei Marinkov, dar referitor la
care au realizat execuţia. Arsenije (Arsa) Naumov se
Mai completă este menţiunea din registrul matricol al află consemnat că a decedat Crucea care indică locul
celor decedaţi care poartă nr. 676 din 10 iunie 1850 şi unde în data de 16 martie 1890, execuţiei celor 12 sârbi varieşeni,
8
la 1/13 mai 1849.
este adăugat: fiind în vârstă de 82 ani .
11
„Vezi la coperta din spate care dintre creştini au fost Este demn de remar-
omorâţi din puşti în revoluţie în islazul Variaşului”. cat că printre cei executaţi s-au aflat fruntaşi ai satului: trei
Explicaţia mai detaliată se află tot pe fila de protecţie dintre cei 12 consilieri locali aleşi în primăvara anului 1848
alăturată copertei din spate: (Tanacko Pejić, Miša Manojlović, Marko Stefanić alias
„Spre luare aminte: Stefanov), unul din primarii de odinioară (Gaja Rosić),
La 1 mai 1849. Nr. 555. În islazul Variaşului 12 oameni dascălul satului (Toša Miladinović, consemnat la Variaş încă
au fost omorâţi din puşti în revoluţia maghiară şi şi-au dat din anul 1843) şi un angajat al Primăriei (Mita N., în persoana
sufletul, iar în 10 iunie anul 1850, Nr. 676, cu permisiunea căruia Aron Rosić îl identifică pe Mita Cocin) .
12
Ministerului Maghiar, au fost aduşi în faţa bisericii 10 morţi, Înfrângerea revoluţiei maghiare, a adus cu sine
şi acolo li s-a cântat prohodul în prezenţa Preacucernicului D. şi dezlănţuirea pătimaşă a resentimentelor antievreieşti,
Veselinović, protopopul Timişoarei, a diaconului timişorean, deoarece evreii simpatizaseră cu Kossuth. Orgia şi furia
a parohilor Variaşului, Arsenije Nikolić şi Pavel Ivković”. împotriva evreilor, s-au manifestat şi în Variaş. Pentru a-şi
Prin urmare, cei executaţi fuseseră îngropaţi la locul salva vieţile, ei au fugit din localitate, iar magazinele lor
execuţiei, fără serviciul religios, iar ulterior au fost exhumaţi au fost sparte şi devalizate. Pentru a se şterge orice urmă a
şi înmormântaţi creştineşte în cimitir. Cum se explică însă că perioadei revoluţionare, în apropierea cimitirului catolic din
au fost împuşcaţi 12 şi înmormântaţi 10? Continuarea textului Variaş, au fost arse bancnotele emise în timpul lui Kossuth .
13
notiţei, ne oferă explicaţia: Prin constituţia habsburgică din 4 martie 1849, se
„Numele celor ucişi: prevedea constituirea provinciei autonome numită Banatul
Tanacko Pejić Timişan şi Voivodina Sârbească, având capitala la Timişoara.
Gaja Rosić Comuna Variaş a fost integrată în noua structură administrativă
Ilija Kuzmanov până în anul 1860, când Curtea Imperială de la Viena decidea
Luka Josin din nou, încorporarea Banatului la Ungaria .
14
Gliša Čudov
Miša Manojlović
9 Autodidact varieşean, autor al unei monografii a localităţii, în limba
sârbă.
6 F. Zamfir, op.cit., p.65. 10 Cercetător al istoriei sârbilor din Banat.
7 Direcţia Judeţeană Timiş a Arhivelor Naţionale (În textul ce urmează: 11 Idem, Nr. 18, Registrul celor decedaţi 1880-1895, poz. 17.03.1890,
D.J.T.A.N.), Fond Parohia Ortodoxă Sârbă Variaş, Nr. 10, Registrul apud S. Bugarski, op.cit., p. 58.
celor decedaţi 1842-1849, apud S. Bugarski, op.cit., p. 57. 12 S. Bugarski, op.cit., p. 59.
8 Idem, nr. 13, Registrul celor decedaţi 1845-1852, apud S. Bugarski, 13 N. Engelmann, op.cit., p. 61-63.
op.cit., p. 57. 14 F. Zamfir, op.cit., p.67.
Pag. 21