Page 19 - Revista Morisena nr_1_2016
P. 19
Revistă trimestrială de istorie
dreptului religios și cu controlul administrației. tată spre răsărit, spre Mecca.
muhtesib = vechi dregător otoman care exercita, medrese = școală teologică superioară.
concomitent, funcția de primar și șef al poliției; încasator derviș = „cel care așteaptă”, cerșetor, membru al
de dări, socotitor. unei confrerii mistice musulmane, călugăr.
haraci = tribut plătit de supușii nemusulmani. bazar = târg; loc pentru negoț; bâlci; piață.
aga = căpetenie militară, ofițer, titlu militar adăugat chervanserai/karvansaray = caravanserai – loc de
unui nume propriu. popas sau han mare cu o curte interioară pentru adăposti-
tui/tug = semn distinctiv în ierarhia militară, format rea pe timpul nopții a căruțelor și cailor.
din păr din coadă de cal sau cămilă, fixat pe o prăjină. hagiu = pelerin; persoană care a fost să se închine
Numărul tuiurilor varia după rangul militar: sangeacbeiul la locurile sfinte.
avea unul, beilerbeiul două sau trei, marele vizir până la serhat/serhadd = graniță; frontieră; margine de țară;
cinci, iar sultanul între șapte și nouă. provincie de graniță.
aian = notabil; fruntașul unui sat; demnitar; om guruș = monedă otomană; piastru.
avut; categorie socială.
topcibașî/topciu/topçik = tunar.
O hartă a vremii (dragusanul.ro)
Din prezentarea călătorului turc reiese un Cenad
profund islamizat, unde armata avea un rol esențial în
buna desfășurare a vieții la granița Imperiului Otoman cu
Celebi în călătorie II (dragusanul.ro) lumea creștină. Conducătorii militari aveau atât funcții ad-
ministrative cât și religioase, reușind să impună islamis-
mul nu numai prin ocupare militară și administrativă, dar
martalog = ostaș voluntar, de obicei din rândul și prin aducerea pe acest teritoriu a bosniecilor, care deja
populațiilor creștine; iscoadă. erau islamizați încă din veacul al XV-lea.
oda = companie de ieniceri; cazarmă. În caz de pericol extern, sau de campanie împotri-
geamie/djamie = lăcaș de cult musulman. va creștinilor habsburgi, cetatea Cenadului putea strânge
minaret = turnul moscheii din care muezinul cântă 6.000 de ostași – un număr puțin exagerat.
chemarea la slujbă. După enumerarea efectivelor militare prezente în
imam/imâm = îndrumător, „ghid” religios, condu- cetate, Evlia Celebi creionează forma cetății și a orașului
cător musulman al rugăciunii și al celor care se roagă în intern și extern, descriind clădirile și infrastructura. Scoa-
djamie sau mesdjid. te în evidență bogăția zonei și importanța musulmanilor
müezzin = slujitorul geamiei care din minaret îi prezenți – fapt imperios necesar deoarece el era plătit de
chema la rugăciune pe credincioșii musulmani. administrația centrală pentru a vizita cetățile cucerite și a
mehterhane = muzică militară turcească; muzica evidenția superioritatea musulmană față de lumea creștină.
curților sultanale, vizirale.
balimez/balyemez = tun de mare calibru folosit la
asedierea cetăților. BIBLIOGRAFIE:
mecet = lăcaș religios musulman; moschee mai 1. Călători străini despre Țările Române, vol. VI, Partea a
mică. II-a, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976.
Șeriat/Șaria = legea religioasă, sacră a Islamului, 2. Feneșan, Cristina, Vilayetul Timișoara 1552-1716,
însumând un sistem de religie, morală și drept musulman. Editura Ariergarda, Timișoara, 2014.
3. Hațegan, Ioan, Cronologia Banatului II/2, Vilayetul de
beizadea = principe; fiu de domn. Timișoara. Repere cronologice. Selecție de texte și date, Editura
serai = palat, reședință. Banatul/Artpress, Timișoara, 2005.
mihrab = nișa hărăzită rugăciunii în moschee, orien-
Pag. 17
