Page 33 - Revista Morisena nr_1_2016

Revistă trimestrială de istorie

de expresie am ajuns la structura melodică dodecafonică târgumureşean, pianistă profesionistă, licenţiată a
alcătuită din folosirea, în cadrul aceleiaşi teme, a celor Academiei de Muzică din Budapesta. La Târgu Mureş a
12 semitonuri ale gamei cromatice. Dar nu am acceptat fost coleg cu o pleiadă de străluciţi profesori, absolvenţi
rigorile de construcţie ale lui Schönberg şi ale şcolii sale” . ai Academiei de Muzică din Budapesta, între care László
3
Pentru o scurtă perioadă a condus repetiţiile unui cor al Árpád, fost elev al lui Franz Liszt, şi Richard Chován,
tipografilor vienezi, în cadrul unor concerte muncitoreşti fiul lui Koloman Chován. Va profesa până în 1940, cu o
(Arbeiter Simphonie Konzerte) organizate de Webern. întrerupere de un an (1930-1931), când va relua cursurile
În 1926 a fost numit, prin concurs, profesor suplinitor de compoziţie cu E. Kanitz, la Viena, beneficiind de un
de muzică instrumentală şi ansamblu orchestral la Liceul concediu cu plată din partea instituţiei. În noua ambianţă
Militar „Mihai Viteazul” din Târgu Mureş, iar din 1929 a culturală a traversat o perioadă de creaţie prolifică,
devenit, tot prin concurs, profesor suplinitor de armonie, zămislind Cvartetul de coarde în stil bizantin, prin care
contrapunct şi istoria muzicii la Conservatorul Municipal consona cu atmosfera opusului de inspiraţie psaltică al lui
târgumureşean (din 1930, definitiv), sub directoratul Paul Constantinescu, Două studii în stil bizantin pentru
lui Maximilian Costin (viitorul său cumnat), autorul trio de coarde. Cu o mare perseverenţă, a înjghebat şi a
primei monografii Enescu din literatura muzicologică dirijat o orchestră simfonică de amatori, susţinută din
românească, pe postul devenit vacant al profesorului fondurile municipalităţii, cu care a susţinut concerte cu
Rudolf Zsizsmann, demisionat, care va fi numit ulterior o periodicitate lunară, parcurgând opusuri reprezentative
regens chori şi organist al Bisericii „Sfântul Mihail” din din literatura românească şi universală. În 1936 a compus
Cluj, urmând a deveni profesor, iar mai târziu, director al Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur, armonizată şi aranjată
Conservatorului Maghiar din Cluj. La un an de la debutul pentru coruri mixte săteşti după vechile melodii de strană
în activitatea didactică, în 20 august 1927, la Lugoj, a din Ardeal (Litografia Prefecturei Judeţului Mureş, 1939).
avut loc un concert, al cărui program a fost alcătuit, în Printr-o adresă a Prefecturii judeţului Mureş (nr.
exclusivitate, din creaţii semnate de Zeno Vancea, cu 384/1939, datată 8 ianuarie 1940, semnată de prefect şi
participarea Cvartetului Stojkovits–Tocineanu–Toth– şeful Cancelariei Prefecturii), lui Zeno Vancea i se aducea la
Wisnovsky, a pianistei Clara Vojkicza şi a flautistului Gh. cunoştinţă copia unei scrisori, purtând antetul Ministerului
Vrăbiescu, precum şi a artiştilor lirici Angela Szidon- Educaţiei Naţionale şi al Academiei de Muzică Religioasă
Kardos, K. György Gábor, Carol Neumann şi Theodor din Bucureşti, prin care Ioan Dumitru Petrescu, directorul
Wallandt. A fost prezentată o selecţie cuprinzând creaţii Academiei de Muzică Religioasă, îşi exprima aprecierile
instrumentale şi vocale: un cvartet de coarde (probabil cu privire la Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur, armonizată şi
o lucrare de şcoală), Patru lieduri pe versuri de Rainer aranjată pentru coruri mixte săteşti după vechile melodii
Maria Rilke, 6 lieduri pe versuri de poeţi maghiari (ciclu de strană din Ardeal:
care va fi distins cu premiul I, în 1938, de către Societatea
Literară „Kemény Zsigmond” din Târgu Mureş), lieduri „Domniei Sale Domnului Zeno Vancea, profesor la
pe versuri de poeţi români, o piesă pentru solo de pian şi Conservatorul oraşului Tg. Mureş
un septuor pentru coarde, flaut, clarinet şi pian. Referindu-
se la stilul vancian, impregnat de sonorităţile de factură Avem onoarea a vă comunica mai jos, în copie,
atonală preluate din perioada acumulărilor vieneze, adresa nr. 375 din 30 noiembrie 1939 a Academiei de
Filaret Barbu dedica evenimentului o cronică, emiţând Muzică Religioasă, în care vi se face o elogioasă apreciere
unele aprecieri critice şi recomandări: „Muzica, în unele a armonizării Liturghiei ce aţi binevoit a compune pe
părţi, este chiar dulce, apoi prezintă un mister, care este seama corurilor noastre săteşti cari le-am înfiinţat în
produsul atonalismului, căci nu ajunge să ştii ce spune jud[eţ] şi pe cari le-am înzestrat cu Liturghia armonizată
din punct de vedere tonal şi armonic, ci trebuie să-i cauţi de Dvs.
drumul nou, pentru a te împrieteni cu noile tendinţe care Pe lângă satisfacţia ce o aveţi în justa şi obiectiva
au început să se realizeze în muzică. În unele piese (în apreciere ce vi se face în sus-menţionata adresă, vă rugăm
afară de lieduri) am observat şi o tendinţă spre muzica să binevoiţi a primi viile noastre mulţumiri şi afecţiuni
naţională românească, care, deocamdată, se prezintă pentru munca stăruitoare ce aţi depus în interesul culturii
ca un fel de frescă fără început, nici sfârşit, fiind încă şi muzicei noastre bisericeşti.
necesară studierea folclorului românesc, pentru ajungerea Prefect [semnătură indescifrabilă]
adevăratului scop. Numai în cazul acesta se va putea vedea Şeful Cancelariei [semnătură indescifrabilă]
că melodia, nefiind înglobată în simetria ritmului, liniile ei
se vor dezvolta melodioase şi variate la infinit” . Copie: Ministerul Educaţiei Naţionale. Academia
4
În 10 septembrie 1932 s-a căsătorit cu Judita Clarisa de Muzică Religioasă din Bucureşti. Nr. 375/1939
Illyés, fosta sa elevă de la clasa de teorie a Conservatorului Domnule prefect,

Scrisorii Domniei Voastre din 30 octombrie a.c.,
3 Martha Popovici, op. cit., p. 149. prin care îmi trimiseserăţi o Liturghie a dlui Octav Zeno
4 „Revista Corurilor şi Fanfarelor Române din Banat”, Lugoj, I, 2, 1927,
15-17: Cronica lugojană, semnată cu pseudonimul Filarmon. Vancea, «armonizată şi aranjată pentru coruri mixte

Pag. 31