Page 38 - Revista Morisena nr_1_2016

MORISENA nr. 1/2016

ton pe care îl conducea. Prizonier la Podoleni (Moldova), un tabel cu 28 de ofițeri, el fiind cap de listă, care sunt
apoi la Cosmești (Basarabia). La ultima destinație a lu- considerați dușmani ai poporului, urmând să fie trecuți în
crat la reconstrucția căii ferate distruse de bombardament. rezervă și deferiți justiției militare .
4
Împreună cu alți opt sublocotenenți evadează ajungând la De la 5 iunie pâna la 1 octombrie 1957 a îndeplinit șef
Porcești. În aprilie 1945, Ion Șuța a al Facultății de Arme din Academia Militară ,,I. V. Stalin”,
fost elibe-rat din captivitate și a fost iar până în noiembrie 1958 șef al secției cercetări științifice
repartizat la Regimentul 6 Infan- din Academie. La 19 septembrie 1960 a fost numit șeful
terie al Diviziei 2 Voluntari ,,Horia, catedrei de tactică și artă operativă anul II, iar din iunie
Cloșca și Crișan” înființată la 12 1964 șeful catedrei de tactică și artă operativă anul III. În
aprilie 1945. La cârma corpului de paralel, a urmat cursurile Facutății de Drept a Universității
armată a fost numit generalul Mi- din București, cu licența în studii juridice în 1962.
hail Lascăr, ilustru ofițer, decorat Pentru rezultatele bune obținute în activitatea didactică
cu ordinul Mihai Viteazu Cl. III, în și științifică, la 18 februarie 1966 a fost numit locțiitorul co-
1941, și Cl. II în 1942 și cu Ordinul mandantului Academiei Militare pentru pregătirea tactică
Crucea de Fier cu frunze de stejar. operativă.
În anii ‘50, în urma unui proces, În cadrul studiilor doctorale, generalul Ion Șuța a fost
Generalul Ion Șuța generalul Lascăr a fost acuzat de primul președinte al comisiei de doctorat. A avut ca primi
faptul că s-a opus procesului de candidați la obținerea titlului de doctor în științe militare pe
democratizare a armatei. În mem- col. Marinescu Paul și col. Groza Traian.
oriile sale, generalul Șuța argumentează faptul că Divizia Conform ordinului Ministrului Apărării Naționale nr.
,,Horia, Cloșca și Crișan” nu a participat alături de Divizia 00509 din 21 octombrie 1969, a fost numit șef de Stat Major
,,Tudor Vladimirescu” la procesul de sovietizare a armatei, al Comandamentului Infanteriei și Tancurilor și de Război.
prin înlocuirea ostașilor bravi, cu activiști români aduși din Datorită rezultatelor bune obținute, la 19 august 1974, a fost
Uniunea Sovietică. avansat la gradul de general-locotenent, iar din octombrie
În anul 1948, adică doar după trei ani de zile, Divizia 1975 promovat în funcția de prim-locțiitor al șefului Marelui
a fost desființată. La 1 aprilie 1945, prin Decretul Regal nr. Stat Major și șef al Direcției Operații. În 3 ianuarie 1983, la
1536, a fost avansat la gradul de locotenent, după un an, prin cerere a fost trecut în rezervă.
același decret din 1 octombrie căpitan și comandant al Com- Activitatea științifică este una deosebit de bogată și
paniei 2 din Batalionul I. variată. În cadrul acesteia se regăsesc lucrări de istorie
La 31 iulie 1948, a fost declarat reușit la examenul militară, volume cu conținut didactic și de lămurire a unor
de admitere în Școala Superioară de Război din București. probleme tehnico-tactice.
Din anul 1949 Școala s-a transformat în Academie Militară Între volumele istorice amintim cele legate de in-
organizată pe facultăți de arme, după modelul sovietic. fanterie: Infanteria română. Contribuții la istoricul armei, 2
După susținerea examenului de stat (licență) la vol., Editura Militară, București, 1977, 1982; Conducerea
Academie a fost avansat la gradul de maior ,,la excepțional” trupelor în războiul de apărare a patriei, Editura Militară,
și numit șef de secție operații în Statul Major al Regiunii 3 București, 1978; Istoria Infanteriei române, Editura Acade-
Militare Cluj, care a avut răspundere operativă pe teritoriul miei de Înalte Studii Militare, București, 2003. La acestea se
Transilvaniei, Crișanei și Maramureșului, iar din septembrie adaugă cele care fac referire la conținutul armei: Elemente
1948 și pe teritoriul Banatului până la Orșova și Dunăre. de tactică, Editura Militară, București, 1971, ed. a II-a, 1972;
În această calitate a contribuit decisiv la întocmirea Organizarea și executarea luptei ofensive a Diviziei mecan-
primului ,,Plan de apărare” al țării pe fâșia dintre Mureș, izate și de tancuri, a Regimentului mecanizat și batal-
Orșova pe Dunăre. Acesta a fost primul document de apărare ionului de infanterie, Editura Academiei Militare, București,
al patriei după cel de al doilea război mondial, fiind parte a 1962; Conținutul și forma documentelor de luptă în scopul
,,Planului de operații al Marelui Stat Major”, fiind la rându-i exploatării lor operative în condițiile luptei moderne, Editura
o piesă importantă din ,,Planul de campanie” hotărât de Sta- Academiei Militare, București, 1963. O secțiune a scrisului
lin împotriva Iugoslaviei. Maiorul Șuța a primit însărcinarea o reprezintă nevoile didactice ale Academiei. Pentru aceas-
redactării planului de fortificații din ,,Raionul 24” care în- ta generalul Ion Șuța a elaborat patru cursuri universitare:
globa Dealul Șumig cota 109 situat între Gătaia si Butin. Manual de tactică generală, organizarea și ducerea acțiunilor
Pentru achitarea de sarcinile primite pe 2 octombrie de luptă în munți a Diviziei mecanizate, 1963; Manual de
1952 a fost avansat la gradul de locotenent-colonel. La 1 tactică generală. Lupta Diviziei mecanizate și de tancuri;
martie 1953, prin ordinul MC. 0441 al Ministerului Apărării Curs de Artă operativă; Manual de Artă operativă; Operația
Naționale, a fost transferat la Regiunea 2 Militară București. În ofensivă a frontului. Ultima secțiune a cercetării științifice
notarea de serviciu din toamna anului ‘53 generalul Vasiliu o reprezintă istoria națională: Dimensiunea istorică a pri-
mi-a făcut propunerea de avansare la ,,excepțional”. Potrivit mei operații strategice a românilor în războiul antihitler-
memoriilor generalului, situația sa se schimbă. În anul 1955 ist, Editura Facla, Timișoara, 1985; România la cumpăna
în noaptea de 6 ̸ 7 septembrie, căpitanul Linde Alexandru
m-a informat că la Direcția Cadrelor Armatei se găsește 3 Ion Șuța, Recurs la... p. 15.

Pag. 36