Page 50 - Morisena20_2020
P. 50

MORISENA, anul V, nr. 4 (20)/2020



        Şcoala Normală de Fete din acelaşi oraş. Îşi adaugă normei  ziarului „Drapelul” pe care l-a condus, din încredinţarea
        didactice,  în  1930,  cursuri  de  violoncel  şi  contrabas  la  lui  Valeriu  Branişte,  până  la  încetarea  apariţiei  sale.  În
        Conservatorul Popular de Muzică din Lugoj, iar în 1937 se  1920 este numit asesor consistorial, ca o recunoaştere a
        transferă la Liceul Teoretic „Coriolan Brediceanu“.   muncii depuse.
                 Ioan Bacău, a avut o activitate cultural-politică                               Înzestrat şi cu talent
        susţinută. S-a remarcat încă din anii de studii de la Blaj                         artistic, Victor Bârlea s-a
        (instruit  la  Şcoala  lui  Iacob  Mureşianu),  unde  i  s-au                      remarcat şi pe plan literar,
        încredinţat  Corul  şi  orchestra  Seminarului Teologic                            redactând  în  anii  (1919-
        Greco-Catolic. A fost dirijorul corului „Lira” din Lugoj
        până la sfârşitul vieţii, şi, în paralel, din 1937, dirijorul                      1921)  binecunoscuta  şi
        Corului  şi  Orchestrei  Liceului  „Coriolan  Brediceanu”,                         apreciata  revistă  lugo-
        iar prin repertoriul de cântece ale corului a contribuit la                        jeană „Scorpionul”, do-
        afirmarea conştiinţei naţionale. În anul 1926 a fost ales                          vedindu-se  şi  un  asi-
        unul din cei doi vicepreşedinţi ai Asociaţiei Corurilor şi                         duu colaborator la alte
        Fanfarelor din Banat.                                                              publicații: „Banatul”,
              A fost membru al Partidului Naţional Român, iar                              „Semenicul”  (1928-
        la Alba Iulia a participat ca delegat titular al Reuniunii                         1931), „Luceafărul”
        greco-catolice române de cânt „Lira” din Lugoj, votând                             (1926), „Primăvara Ba-
        Marea Unire.                                                                       natului”  (1927-1944).
              La 26 aprilie 1948 decedează în Lugoj.
                                                                                           Merită  a  fi  subliniată  şi
             Dr. VICTOR BÂRLEA (1882-1959)                                                 activitatea  sa  de  autor
                                                                                           dramatic, în special pen-
                                                              tru  teatrul  de  amatori  lugojean.  Paralel  cu  preocupările
                                       Se naşte la Vărădia în   în domeniul cultural-artistic, V. Bârlea s-a remarcat şi pe
                                  18 ianuarie 1882, aici urmând   tărâm social, ca preşedinte al Societăţii sodalilor români
                                  şcoala  elementară.  Urmează   „Progresul”  şi  al  Asociaţiei  profesorilor  secundari  din
                                  la  Beiuş  gimnaziul  greco-  Lugoj.  A  scris  poezii,  epigrame  şi  articole  cu  conţinut
                                  catolic  (1903-1907),  apoi   cultural-filosofic, cum ar fi Cuvânt despre Vasile Conta;
                                  este  absolvent  al  cursurilor   Etica şi estetica dansului etc.
                                  de  drept  canonic  al  Liceului   A  sprijinit  activitatea  „Astrei”,  devenind  membru
                                  pontifical din Roma şi tot aici   activ,  decorat  cu  ordinul  „Coroana  României”  (1923)  și
                                  absolvă  cursurile  de  teologie   membru  activ  al  Societăţii  regale  române  de  geografie
                                  şi filosofie ale Colegiului oră-  (1924), decorat cu „Vulturul României” (1933).
                                  şenesc din Roma.                 Contribuie  la  organizarea  adunării  naţionale  de
                                       Reîntors  din  Roma,  a   la  Lugoj  de  la  2  noiembrie  1918,  în  cuvântarea  ţinută
                                  intrat în serviciul Episcopiei   pronunţându-se pentru unirea Banatului cu România. La
        Greco-Catolice din Lugoj, unde a funcționat ca „actuar”   Alba  lulia  va  participa  ca  delegat  titular  al  Institutului
        și „arhivar” până în anul 1913. Din 1913, până în 1915, a   greco-catolic de fete din Lugoj.
        funcționat ca profesor de filosofie şi teologie la Seminarul   Victor Bârlea s-a impus în spațiul bănățean ca poet,
        teologic  greco-catolic  din  Lugoj  și,  apoi,  la  Școala   epigramist,  publicist,  redactor,  editor,  autor  dramatic,
        Normală  de  Fete.  Prin  Hotărârea  Consiliului  Dirigent   profesor și animator al vieții culturale și sociale.
        este  numit  în  anul  1919  comisar  al  Liceelor  de  stat   În anul 1942, la 1 septembrie iese la pensie, decedând
        româneşti din Caransebeş şi Lugoj,  profesor și director al   în anul 1959, la 28 februarie.
        Liceului „Coriolan Brediceanu”. În perioada interbelică a
        funcționat ca profesor şi director la Şcoala Normală de Fete   TRAIAN MIHAILOVICI (1867-1927)
        (1920-1933),  profesor  la  Liceul  de  Fete  „Iulia  Hașdeu”
        (1933-1936) şi, din nou ca profesor, la Liceul „Coriolan
        Brediceanu” (1936-1942).                                   S-a  născut  în  anul  1867,  în  localitatea  Lalaşinţ,
              Desfăşoară o frumoasă activitate culturală, socială   judeţul Arad. Absolvent de şcoală normală, în anul 1888
        şi  publicistică.  A  fost  vreme  îndelungată  preşedintele   ocupă  prin  concurs  postul  de  învăţător  din  Sinteşti.
        Societăţii  teatrale  „Thalia”  din  Lugoj,  fiind  în  acelaşi   În  cei  38  de  ani  de  slujire  a  acestei  şcoli,  învăţătorul
        timp şi redactorul revistei cu acelaşi nume. De asemenea,   Traian Mihailovici a format şi educat generaţii de elevi,
        începând din anul 1919, a îndeplinit funcţia de redactor al   impunându-se în conştiinţa sătenilor ca dascăl cu vocaţie,


        Pag. 48
   45   46   47   48   49   50   51   52   53   54   55