Page 53 - Morisena20_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

înlăturarea, prin istoricele hotărâri de la Alba Iulia, din (Casa Autonomă a Monopolurilor – n.n.), atelierul asigura,
1 decembrie 1918, a barierelor nenaturale ale graniţelor şi pentru o bună parte a populaţiei din insulă (cca 90-
care mai sfârtecau trupul ţării până la acea dată, a însemnat 100 de lucrători), posibilitatea de a-şi câştiga o existenţă
începutul unei noi perioade de dezvoltare . modestă .
10
12
Este edificator, pentru efervescenţa activităţii Sunt concludente, în această privinţă, câteva
economice în Clisura Dunării, după desăvârşirea unităţii exemple din evoluţia unor întreprinderi care au existat
de stat, exemplul fabricii textile ,,Eşelniţa”, care şi-a şi înainte de Primul Război Mondial şi care, în perioada
reînceput activitatea în 1920, cu 10 războaie. În decursul interbelică, deşi au cunoscut oscilaţii şi chiar stagnări în
unui singur deceniu, cu toată criza care a avut loc în acest unii ani, s-au dezvoltat, totuşi, la un nivel superior. În
răstimp, capitalul întreprinderii s-a ridicat, în 1934, până scurt timp, activitatea fabricii de cherestea ,,Drencova”
la 1.515.691 lei, puterea instalată la 60 H.P., iar numărul cunoaşte o înviorare, iar în 1934 se fac chiar renovări cu
salariaţilor la 94. scopul măririi capacităţii de producţie; este renovat utilajul,
Condiţiile propice dezvoltării industriei textile, forţa măsură impusă de adaptarea producţiei fabricii la cerinţele
de muncă ieftină şi posibilităţile de transport favorabile exportului în Ungaria şi Austria. Primind şi importante
au determinat înfiinţarea şi a altor două întreprinderi comenzi din ţară, fabrica de cherestea ,,Drencova”
textile în Orşova. În anul 1923 a luat fiinţă fabrica textilă alimenta, în bună parte, piaţa din Bucureşti, Giurgiu,
,,Dunăreana”, având, la început, 10 războaie şi o forţă Galaţi şi Brăila cu lemne de foc şi materiale de construcţie.
instalată de 37 ½ H.P.; în anul 1931 şi-a început producţia Până în anul 1936, capitalul acestei întreprinderi s-a ridicat
fabrica de pânză ,,Ţesătoria anglo-română – Orşova”, la 20.758.092 lei, dând de lucru, în fabrică şi la muncile
devenită, în 1935/36, ,,Jandera”. O dată cu schimbarea auxiliare din exploatările forestiere, permanent pe timpul
denumirii şi a proprietarilor, întreprinderea ,,Jandera” întregului an, la aproximativ 350 de oameni. Autorităţile
a cunoscut o continuă şi intensă prosperitate. În anul locale considerau deosebit de importantă activitatea acestei
1937 s-au adus modificări capitalului şi investiţiilor, întreprinderi pentru Clisura Dunării, deoarece contribuia la
capitalul fiind majorat de la 5.200.000 lei la 15.800.000 rezolvarea unor probleme sociale acute din această zonă,
lei; investiţiile noi s-au cifrat la 1.036.256 lei, astfel că cum era şomajul. Ea absorbea o bună parte din surplusul
valoarea totală a investiţiilor făcute de societate a atins, braţelor de muncă, aducând, în acelaşi timp, şi importante
la sfârşitul anului 1937, suma de 18.707.717 lei. Valoarea beneficii statului .
13
totală declarată de întreprindere, după preţul de vânzare al Analizând desfăşurarea vieţii industriale din Clisura
mărfurilor în cursul anului 1937, s-a ridicat la 89.532.208 Dunării în perioada dintre cele două războaie mondiale,
lei, cifră de afaceri apreciabilă . nu putem trece cu vederea faptul că nici în perioadele
11
Un alt indiciu al procesului ascendent de dezvoltare de efervescenţă a activităţii economice nu era folosită
capitalistă şi de lărgire a câmpului activităţii economice întreaga capacitate de producţie a întreprinderilor. Astfel,
în Clisura Dunării este şi înfiinţarea altor întreprinderi. de exemplu, atelierul de ţigări de foi ,,Ada-Kaleh”, având
În primii ani de după război au fost puse în funcţiune o capacitate anuală de producţie de 6.000.000 bucăţi ţigări,
noi exploatări în industria extractivă: minele de fier nu producea efectiv decât aproximativ 2.500.000 bucăţi.
din Eşelniţa ale lui Honicka şi Fölker, minele de fier Fabrica de cherestea ,,Drencova” lucra, de
,,Erzbergbau A.G.” din Ogradena şi minele de magnetită obicei, sub capacitatea sa de producţie. În anul 1934, de
din Iablaniţa. În anul 1920, în Orşova a luat fiinţă o fabrică exemplu, nu a atins decât 7,44% din capacitatea maximă
de oţet din spirt – ,,S.A. Patria”, cu un capital românesc de producţie. În anii 1935-1936, exploatarea de cărbuni
de 150.000 lei la deschidere. În anul 1926 îşi încep ,,Cozla” a produs 11.683.028 kg şi, respectiv, 9.713.714
activitatea alte două unităţi economice: atelierul mecanic kg, faţă de 16.000.000 kg, la cât se putea ridica producţia
de tâmplărie ,,Cerna”, în Orşova, şi ,,Atelierul de ţigări anuală maximă. Nefolosirea capacităţii reale de producţie
de foi – Ada-Kaleh”, în insula cu acelaşi nume. Atelierul a întreprinderilor este, de altfel, o caracteristică generală a
,,Cerna” avea o capacitate de prelucrare de 200 m³ lemn economiei capitaliste.
şi producea mobilă şi tâmplărie de binale. În schimb, De asemenea, marile societăţi monopoliste îm-
Atelierul de ţigări de foi Ada-Kaleh, ale cărui investiţii nu piedicau, şi aici, exploatarea raţională a resurselor şi
au sporit decât până la 985.255 lei în anul 1937, producea, bogăţiilor naturale, atunci când interesele lor cereau
cu regularitate, în jur de 2.500.000 bucăţi ţigări anual, în aceasta. Astfel, exploatării miniere ,,Cozla” îi aparţineau
valoare de 6.250.000 lei, câştigându-şi un renume în branşa şi alte concesiuni: pentru huilă în comunele Eibenthal,
ţigărilor de foi. Aducând beneficii importante C.A.M.-ului Sviniţa şi Gherbovăţ (Gârbovăţ – n.n.), iar pentru cupru

10 Cicală 1970, p. 329. 12 Cicală 1970, p. 332.
11 Cicală 1970, p. 331. 13 Cicală 1970, p. 333.

Pag. 51