Page 52 - Morisena20_2020

MORISENA, anul V, nr. 4 (20)/2020

după UDR; aparţinea familiei Auschnitt şi unui grup fost construite 6 cantoane pentru încasatori la bariere;
de trei bănci engleze. În anul 1926 intră, alături de alte a fost amenajat aeroportul din localitate; s-a înfiinţat un
monopoluri din ţară, în sindicatul metalurgic ,,Socomet” stadion sportiv, luând fiinţă 3 parcuri noi şi ridicându-se
(,,Societatea pentru comerţul produselor metalurgice”) . 8 monumente, ,,deci mai multe ca la Timişoara, în semn
2
După naţionalizare, această întreprindere poartă numele de că vibrează, încă, foarte viu, sufletul plin de emoţie şi
uzina ,,Ciocanul” Nădrag . În perioada 1934-1938, Uzinele însufleţire al lugojenilor”. Serviciul tehnic local a fost
3
Nădrag au cunoscut o intensă dezvoltare: s-au investit înzestrat cu un autocamion basculant; străzile au fost
sume mari, s-au creat noi secţii, s-au făcut schimbări şi presărate cu fântâni arteziene, împietruite cu piatră spartă
transformări la laminoare, atelierul mecanic, zincuire, şi pavate; în vederea acestor lucrări, Primăria lugojeană a
fabrica de sobe şi maşini de gătit, mărindu-se, în acest fel, cumpărat o carieră de piatră .
7
capacitatea de producţie a uzinelor, care a atins, în anul Realizări frumoase s-au făcut şi prin electrificarea
1938, cel mai înalt coeficient de producţie. Din analiza dărilor satelor din judeţul Severin. Astfel, comunele: Sacul,
de seamă anuale ale Consiliului de Administraţie pe anii 1933- Nădrag, Caransebeşul Nou, Ruschiţa, Mărul, Căvăran,
1938, reiese că, ,,în timp de 6 ani, s-au obţinut beneficii mari, Ferdinand şi Făget şi-au instalat reţele proprii; Ministerul
capitalul social s-a mărit de la 300 milioane la 500 milioane Lucrărilor Publice a introdus curentul electric în comunele
lei, iar acţionarilor li s-a achitat, pe anul 1938, ca beneficiu Cornea, Cuptoare, Domaşnea, Pecenişca, Mehadia,
8
net, prin dividende, suma de 90 milioane lei” . Plugova, Iablaniţa, Topleţ şi Bârza .
4
Ziarul Unirea Română deţine numeroase informaţii
privind Caransebeşul: în ceea ce priveşte industria, se
menţiona faptul că ,,toate arterele, pe care ar mai putea
respira oraşul Caransebeş, sunt concesionate şi cam
umflate de minoritari... industria se află, peste 80 la sută,
în mâinile lor, cu toate că sunt în proporţie mică faţă de alte
oraşe”; în privinţa meseriilor, se stipula că ,,meseriile merg
prost, poate fiindcă, aici, procentul de români este mai
mare, dar meseriile rentabile sunt în mâinile minoritarilor”;
viaţa comercială era considerată ,,destul de ponderoasă şi
accentuată”, însă ,,ceea ce este caracteristic este dominaţia
minoritară”, ,,depozitele de coloniale sunt în mâna
minoritarilor, afară de unul, de unul singur”, ,,manufactura
este, toată, în mâna lor”, iar ,,românii n-au nimic”; situaţia
în instituţiile statului era identică cu situaţia din industrie,
Începând din anii 1925-1926 şi până în 1937, meserie şi comerţ – ,,funcţionărimea este pestriţă, tribunalul
producţia de oţel Siemens-Martin a României a fost este mai puţin pestriţ, şi şcolile, primăria este avută (bogată
realizată, în exclusivitate, de Uzinele Reşiţa şi Ferdinand . – n.n.) în asemenea specimene care ştiu că mănâncă pâine
5
Pentru elaborarea oţelului S.M., Uzina Ferdinand a românească şi, totuşi, tăgăduiesc că trăiesc într-o Românie
utilizat, ca materii prime, fierul vechi şi fonta în stare Mare”, dar se menţiona faptul că ,,Comunitatea de Avere
solidă. Participarea acestor materii prime în tona de este în afară de orice pericol, aici reacţionează conştiinţa
oţel a suferit schimbări apreciabile, determinate de grănicerească contra oricărui atentat de proţăpire a
posibilităţile de aprovizionare şi de nivelul preţurilor vreunui individ străin cu suflet de poporul român”; nici
de achiziţionare. Concomitent cu punerea în funcţiune a situaţia restaurantelor nu era mai bună – ,,cele mari sunt
Oţelăriei S.M. au fost puse în funcţiune şi laminoarele concesionate de minoritari, iar îndrăzneala pe care o are
de tablă subţire şi de profile . cineva să intre aici, să ia masa sau să consume ceva, este
6
În reşedinţa judeţului Severin (Lugoj) s-au făcut un act de curaj, pentru un buzunar modest... te jupoaie,
9
îmbunătăţiri edilitare considerabile: a fost modernizată fiindcă sunt numai două...” .
Fabrica de gheaţă comunală; a fost regulat malul Timişului; Pentru Orşova şi împrejurimile sale din Clisura
Abatorul comunal s-a transformat în Abator-export; au Dunării, care s-au dezvoltat, din cele mai vechi timpuri,
în strânsă legătură cu ţinutul învecinat al Severinului,
2 Radulovici, Ieli 1975, p. 313.
3 Popescu 1972, p. 171. 7 Grofşoreanu 1946, p. 68-69.
4 Popescu 1972, p. 179. 8 Grofşoreanu 1946, p. 71.
5 Mărgan 1996, p. 77. 9 Unirea Română, Timişoara, anul V, nr. 1000 (număr
6 Mărgan 1996, p. 80-81. festiv), 11 martie 1935, p. 7.

Pag. 50