Page 77 - Morisena20_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

I.D. Suciu. Primul, când prezintă biografia, activitatea literară trage foloase şi fuge atunci când Cuza Vodă abdică. Poate fi şi
şi cea social-politică a poetului, ia atitudine împotriva celor invers: Bogaţi să fi lovit, ceea ce nu modifică ideea cuplului .”
14
care l-au implicat în atentat ori l-au suspectat de complicitate. Dar cei doi, Dunca şi Bogati, ştiau într-adevăr unul de
Edificatoare, în acest sens, este şi o notă de la sfârşitul altul? Ar însemna că şi cele două tabere (liberalii şi camarila
studiului: „Neparticiparea la atentat a Iui Iulian Grozescu palatului) au organizat împreună complotul. Dacă aşa a fost,
mi-a confirmat-o şi Ioan D. Suciu, care făcuse cercetări înseamnă că au fost stabiliţi doi atentatori pentru a mări la
documentare în această privinţă .” maximum şansele de reuşită şi a le reduce, practic, la zero pe
8
Un studiu mai documentat referitor la asasinarea lui Barbu cele ale eşecului. Dar dacă cele două tabere anticatargiste au
Catargiu îl realizează Valeriu Stan . După ce îi citează pe T. acţionat independent, cum se explică „aspectul simultan” al
9
Maiorescu, I. G. Valentineanu, A. D. Xenopol, autorul conchide: celor două focuri despre care „se vorbeşte”?
„Asasinarea Iui (Barbu Catargiu, n.n.) continuă însă să rămână Într-adevăr: „Cine l-a ucis pe Barbu Catargiu?” După
o enigmă .” Insuficienţa, în această problemă, a „însemnărilor” tot ceea ce s-a scris mai demn de luat în considerare până acum,
10
maioresciene invocate este vizibilă, ele reprezentând o sursă putem trage concluzia că Iulian Grozescu nu! La acea dată avea
indirectă, căci la 28 martie 1880 Iulian Grozescu, în realitate, nu doar 23 de ani, împliniţi cu abia o săptămână înainte... Acuza
se mai afla de opt ani „în viaţă la acea dată ”. cea mai gravă pe care unii i-au adus-o a fost doar de colaborator
11
Studiul exhaustiv al lui Mihai Ardeleanu se bazează pe la atentat, nici măcar aceasta dovedită, în vreme ce alţii îl scot
12
un număr impresionant de surse bibliografice şi documentare, din cauză ori nici nu-i pomenesc numele printre suspecţi.
comentând pe larg şi exprimându-şi propriile puncte de Rămâne ca viitoarele cercetări să facă, eventual, lumină.
vedere faţă de opiniile asupra cazului Catargiu formulate Căci „arhivele sunt mute, doar când nu sunt cercetate ” în
15
de: D. Bolintineanu, Anghel Demetriescu, G. Valentineanu, întregime. Deocamdată, ceea ce se ştie precis în problema
M. Marghiloman, Al. Lapedatu, A. D. Xenopol şi alţii. atentatorului (atentatorilor) lui Barbu Catargiu este că nimic nu
De preocupări şi cu orientări politice diferite, apare logică se ştie precis.
diferenţierea opiniilor. Printre inculpaţi sau numai bănuiţi, ca
autori direcţi ori doar morali, se aflau: Cuza însuşi, N. Bibescu NOTE:
(prefectul poliţiei capitalei), Gh. Bogati, Iosif Dunca, Iulian
Grozescu, Cezar Liebrecht, ca persoane; întregul partid liberal, 1. Stelian Vasilescu, Familia, în rev. Familia, seria a
„mazzinismul” din partidul liberal şi „vârfurile mai vioaie” ale V-a, an 1(101), nr. 1, sept. 1965, p. 11; Familia la 110 ani, în
aceluiaşi partid, ca organizaţii politice. rev. Familia, seria a V-a, an 10 (110), nr. 6 (118), iun. 1975.
Merită o deosebită atenţie disocierea practicată de 2. Aurel Bugariu, Iulian Grozescu, în Almanahul
Bolintineanu şi Xenopol asupra cauzelor ce au condus la Banatului, 1939, pp. 106-108.
înfăptuirea atentatului: una indirectă, impopularitatea generală 3. Ibid.
a lui Barbu Catargiu în toate straturile populaţiei, de la ţărănime 4. Petit Larousse illustré, Paris, 1919, p. 1540: „poète
până la palat, evident cu excepţia conservatorilor; alta directă, latin du I-er siècle av. J.C., auteur de maximes morales estimées”.
imediată, fostul prim-ministru fiind împuşcat sub clopotniţa 5. cf. Mircea Traian Biju, Mic dicţionar al spiritului
Mitropoliei, în trăsură, la 8 iunie 1862, ora 6 după-amiază , uman, Edit. Albatros, Buc., 1983, p. 60.
13
imediat după discursul său în Parlament prin care se opusese 6. Ghiţă Bălan-Şerban, „Voce” a postulatelor naţionale
aniversării celor 14 ani de la Revoluţia din 1848, serbare ce şi sociale, în ziarul Drapelul roşu, Timişoara, 28 mai 1972.
urma să aibă loc trei zile mai târziu. Dar nici Bolintineanu, nici 7. Aurel Cosma, Prin Timişoara de altădată, Edit. Facla,
Lapedatu şi nici Xenopol nu-1 bănuiesc pe Iulian Grozescu. Timişoara, 1977, p. 63.
Li se asociază Mihai Ardeleanu, care, atunci când îşi exprimă 8. Ibid., p. 68.
opiniile personale, nici măcar nu-1 aminteşte pe Grozescu. 9. Valeriu Stan, Enigma unui atentat: moartea lui Barbu
Cea mai importantă ipoteză a sa, în privinţa disculpării Catargiu, în rev. Magazin istoric, an. IV, nr. 2 (35), febr. 1970.
fostului redactor al Familiei, o constituie stabilirea unei duble 10. Ibid., p. 51.
vinovăţii, Dunca (dinspre partidul liberal) şi Bogati (unealtă a 11. Ibid., p. 50.
camarilei), în colaborare, ambele tabere pe care le reprezentau 12. Mihai Ardeleanu, Cine l-a ucis pe Barbu Catargiu?
fiind interesate în dispariţia primului-ministru de pe scena în Almanahul estival Luceafărul. Istorii neelucidate, 1984, pp.
politică a ţării: 129-153.
„După toate probabilităţile (s.n.) cel care a lovit a fost 13. Mihai Ardeleanu, apud D. Bolintineanu, loc. cit., p.
Dunca (s.n.). Era decis, avea spirit de sacrificiu, n-o făcea 131.
pentru bani. Nu-l interesează să se salveze şi nu-şi pregăteşte 14. Ibid., p. 153.
un alibi. Celălalt care vrea să profite îşi pregăteşte un alibi, 15. Ibid., p. 153.

Pag. 75