Page 72 - Morisena20_2020

MORISENA, anul V, nr. 4 (20)/2020

Totul se desfășoară încă sub semnul mesajului Olimpul de necontestat al Comunismului românesc.
primit de la Moscova. După tranșarea în favoarea sa a Este de presupus că un prim contact mai „consistent”
disputei pentru putere, Hrușciov, noul lider sovietic, abil și între liderul român și ambasadorul iugoslav s-a produs în
imprevizibil, dă semnalul unui nou curs și față de Iugoslavia. jurul acestui moment de efervescență reciprocă, marcat de
De acum și conducătorii români adoptă o atitudine Аnul Нou, 1955. Nu avem o confirmare pozitivă de arhivă
rezervată, oarecum bipolară față de Iugoslavia. Moghioroș, (sau n-am dat de ea), dar o serie de indicii sugerează totuși
Drăghici, Bodnăraș, lucrează la un plan de măsuri privind acest fapt. Relatarea de la 19 octombrie, în urma întâlnirii
întărirea securității militare, grănicerești și politice la celei mai „de substanță”, cu prim-ministrul comunist
granița cu Iugoslavia. Gheorghiu-Dej sugerează Biroului Chivu Stoica, readuce în discuție elementele formulate la
politic (în ședința din 10 aprilie 1953) ca, deocamdată, să o primă discuție cu Dej, petrecută cu 10 luni în urmă; aici
fie stopată sarabanda proceselor titoiștilor „ca să nu stricăm conducătorul român ar fi formulat ipoteza că sârbii au fost
cu pripeala noastră... ofensiva de pace începută de Uniunea deportați în Bărăgan din două motive: 1. Ca dușmani ai
Sovietică”. Curând, din vara lui 1954, au fost reluate și socialismului românesc; și 2. Ca exponenți ai chiaburimii,
13
relațiile diplomatice. dușmanul noilor rânduieli colectiviste din agricultura
Trebuie că acest important moment al noului curs românească.
româno-iugoslav să fi debutat sub auspicii favorabile, Tezele „dejiste” cu pricina sunt demolate în Sinteza de
odată ce ambasadorul Vuianovici și consoarta sa au fost orientare pentru uzul Ambasadei iugoslave (din 4 august, în
răsfățați la Аnul Нou cu vinuri alese, țigări fine și trandafiri Anexe), elaborată de „experții” de la Internele din Belgrad,
din partea galantului Dej. (Anexa 1). Un gest categoric de după toate aparențele originari și ei din Banatul românesc.
bună voință, Iugoslavia fiind și simbolic, pentru întâia dată, Această descâlcire a ghemului de probleme ale
asimilată la tratamentul preferențial al țărilor „frățești” din Bărăganului nu poate să înceapă cu adevărat decât după
Blocul comunist răsăritean. vizita-semnal a liderului sovietic la Belgrad și semnarea
De acum începe și ofensiva diplomatică a Belgradului, aici, la 2 iunie 1955 a Declarației de normalizare a relațiilor
pe câmpul de confruntări al banchetelor, recepțiilor și sovieto-iugoslave.
adunărilor festive ocazionate de evidențierea oficială a Istoriografia apologetică a mareșalului Tito a încercat
noilor date de reper ale mitologiei comuniste: Ziua Poloniei, să confere o dimensiune de epopee „Declarației de la
Bulgariei, Albaniei, Ungariei, chiar și a Chinei; tot atâtea Belgrad” , ca act de penitență al succesorilor sovietici,
15
posibile contacte de re-acordare a diverselor tonuri politice pentru toate relele îndurate de iugoslavi din partea lui Stalin.
din cadrul corpului diplomatic. Iar reprezentațiile majore În realitate „declarația” cu pricina este un document teoretic
sunt pentru marile festinuri de la 23 August și cel de ultim foarte modest, lipsit de încărcătură politică, cam apatic,
reper, de la 7 Noiembrie. schițând cu stângăcie r rele conduitei rezonabile în relațiile
Ana Pauker cea bătăioasă și incomodă a eliberat internaționale: regula respectului reciproc, a suveranității,
scena, Chișinevschi, Pintilie și ceilalți păpușari moscoviți independenței, a coexistenței pașnice, neamestecului în
14
își pierd, pe zi ce trece, sensul utilității după ce Stalin nu afacerile interne ale celuilalt... tot fapte neutre, care să
mai este... Dej se impune ca prim actor în noul Birou politic, nu deranjeze dar să nici nu angajeze... Hrușciov, cândva
„clovnul de serviciu” din faza târzie a dictaturii lui Stalin,
bănuit de simpatii pro-Stalin, s-a văzut constrâns să fugă peste acumulase în decursul obedientei tinereți suficiente
graniță ca să scape de teroarea UDB-ei. Excelent sportiv, a trecut
Dunărea înot, la Turnu-Severin. A fost ridicat de securitate și dus la resentimente pentru a avea compasiune față de iugoslavii
București. În urma anchetei, nu mică i-a fost mirarea când s-a trezit aflați în aceeași suferință cu rănile trecutului. Capricios,
în biroul lui Gheorghiu-Dej. Acesta l-a întâmpinat jovial, cu fraze adeseori și imprevizibil, noul lider sovietic trăia acum
de admirație pentru eroismul iugoslavilor etc. Milan Petrovici nu euforia descătușării și satisfacția triumfului asupra rivalilor
mai înțelegea nimic; fugise din Belgrad, de spaima UDB-ei lui Tito Beria, Malencov, Molotov, nesfiindu-se să-l scoată curând
– iar aici era elogiat, ca un prototip autentic de vocație titoistă ș. c. l. din scenă și pe Jukov, cel care i-a netezit calea victoriei. Iar
Va face carieră apoi ca radio-jurnalist, la „Vocea Iugoslaviei” ce se în plan extern dorea repararea nedreptății față de oamenii
emitea de la București. (Vezi informații extrem de bogate în Arhiva lui Tito. În această stare, deocamdată „de bine”, a consimțit
CNSAS, București, Fond Emigrația iugoslavă – Milan Petrovici). și la reprezentația „declarației” iugoslavilor; se va dovedi
13 Nicoleta Ionescu-Gură, Dimensiunea represiunii din
România în regimul comunist. Dislocări de persoane și fixări de cât de curând că nu o va lua în serios, căci nici nu spunea
domiciliu obligatoriu, [București, 2010], 136. 15 Veljko Mićunović, Moskovske godine. 1956-195-8 / Anii
14 Gheorghe Pintilie (Pantelei Bodnarenco), temutul asasin de la Moscova..., Zagreb, 1977, 525-527. Mulțumim călduros mai
al Securității, stăpân al dosarelor și adjunct al ministrului internelor tânărului confrate Zoran Stojić de la Belgrad pentru gestul amabil,
Alexandru Drăghici. Figură sinistră din galeria „brutelor” sistemului de a ne pune la dispoziție această prețioasă sursă de informare,
comunist. (Laurențiu Ungureanu, Radu Eremia, op. cit., II, 24-34). devenită o raritate bibliofilă.

Pag. 70