Page 71 - Morisena20_2020

Revistă trimestrială de cultură istorică

ambasadorului în funcție , a fost totuși una energică și relativ Primele semne, extrem de timide de destindere
2
eficientă. Belgradul este bombardat cu telegrame și scrisori româno-iugoslavă le putem observa abia din vara anului
(unele via SUA, pentru a se evita cenzura necruțătoare) 1953 când, în decursul lunii iunie a avut loc, la Timișoara,
despre dezastrele care au lovit satele bănățene de pustă, dar Conferința de reglementare a disensiunilor de graniță și
și starea disperată a celor dizlocați și abandonați sub cerul aplanarea șirului de incidente soldate, de-a lungul anilor
liber la marginea pustiei Bărăganului. 3 de tensiune, cu mai multe victime. Din relatările păstrate
7
La nici zece zile de la dizlocare (28 iunie 1951) în sursa iugoslavă reiese că această conferință a fost,
s-a înaintat o notă de protest din partea iugoslavă către deocamdată, mai degrabă o întâlnire „de lucru” a agenților
Ambasada RPR de la Belgrad față de cele întâmplate. Cum celor două servicii secrete aflați de astă-dată sub acoperire
4
era previzibil, rămânând acest demers fără de efect, la mai „diplomatică”. Cum-necum, a fost un prim semn palpabil al
puțin de o lună reprezentantul permanent iugoslav la ONU dezghețului de după sfârșitul teribil al lui Stalin.
îl înștiința pe secretatul general al Organizației mondiale Terenul fertil pentru această destindere, dacă e să
despre conținutul protestului iugoslav . Cu acordul privim dinamica puterii comuniste din România prin disputa
5
secretarului general ONU, Trigve Lie, și prin mijlocirea Gheorghiu-Dej – Ana Pauker, trebuie căutat în gruparea
iugoslavului D. Protitch, directorul de departament de la dominantă, de sub autoritatea lui Dej. Spre deosebire de
Consiliul de securitate, conținutul notei a fost distribuit, deja ferocitatea nimicitoare și obtuză a discursurilor antiiugoslave
la 20 iulie 1951, sub formă de circulară, tuturor delegațiilor din rostirile Anei Pauker , ale lui ссTeohari Gergescu sau
8
9
membre ale ONU. 6 Iosif Chișinevschi , intervențiile rostite de către Gheorghiu-
10
2 Ambasadorul Radonja Golubović s-a schimbat la 1 august Dej presupuneau și o logică oarecum duplicitară, pentru
1948, devenind la scurt timp propagandistul antiiugoslav de serviciu început atenuând ascuțișul criticii „revizionismului”
la oficina din Moscova. (M. Milin, A. Milin, op. cit., 213. (Doc. 44, de la Belgrad . În particular însă, liderul comuniștilor
11
1 august 1948: Ambasadorul Radonja Golubović a înștiințat ziarul români dădea frâu liber simpatiei sale admirative pentru
„Scânteia” despre abandonarea liniei lui Tito). verticalitatea deplină a comuniștilor iugoslavi. 12
3 Vezi relatările reproduse în Миодраг Милин, Љубомир
Степанов, Срби из Румуније у Бараганској Голготи, друго 7 Vladimir Cvetković, Miodrag Milin, Tratativele din
допуњено издање, Темишвар, 2002, 225-254 (Архив Савезног Timișoara în 1953, în M. Milin (editor), Sârbii din România în
секретаријата за иностране послове, Београд, Фонд Политичка secolul XX, Cluj-Napoca, 2012, 114-125.
архива, фасцикла 74, бр. 48881/ 1951; 44740/1951; 410962/1951; 8 Expunerea tov. Ana Pauker de la Ploiești, „Scânteia”, 10
419234/1952; 417228/1952;44489/1953); vezi în traducere iulie 1948. (M. Milin, A. Milin, op. cit., doc. 36, 196-198).
românească M. Milin, Lj. Stepanov, Sârbii din România în Golgota 9 Cuvântarea ministrului de interne, Teohari Georgescu,
Bărăganului,traducere din limba sârbă Ivo Muncian, Timișoara, de la Timișoara, „Scânteia”, 7 iulie 1948. (Ibidem, doc. 33, 187-
2003, 218-247. 188). Creatorul sinistru al Securității. (Laurențiu Ungureanu, Radu
4 Arhiva Ministerului federal al afacerilor externe, Belgrad, Eremia, Apostolii lui Stalin.Cercul brutelor, II, 5-23).
Fondul Arhiva politică, fascicula 74, nr. 4881/1951; M. Milin, Lj. 10 Iosif Chișinevschi, ideologul-șef al campaniei anti-
Stepanov, op. cit., 220-224. iugoslave și cel mai înverșunat politruc în reprimarea dizidenței
5 Ibidem. sârbești. Cel mai odios exponent al proletcultismului din România.
6 Ibidem, 225. („...United Nations – New York. 20. July Iată o mostră din perorațiile sale antiiugoslave, la congresul
1951. Dear Mr. Ambassador, I have the honour, on behalf of the „partizanilor păcii”: „Frica de pace... a început să-i cuprindă
Secretary-General, to acknowledge the receipt of your letter dated pe agenții trădători din conducerea Iugoslaviei... Căpeteniile
17 July 1951, No. Br. 665, together with a copy of a Note No. iugoslave... încearcă să ascundă trădarea socialismului... Iugoslavia
48881 of June 1951, addressed to the Romanian Government by decade pe zi ce trece, într-o piață de consum a culturii reacționare
the Government of the Federal People`s Republic of Yugoslavia. occidentale... Proiecții grandioase ale filmelor decadente americane
I further have the honour to inform you that copyes of your letter se desfășoară în prezența autorilor, a Prezidiului și a Guvernului
and of it`s enclosure are being reproduced as an A/document for iugoslav... În sălile de cinematograf ale Iugoslaviei s-au stârnit însă
circulation to all members of the United Nations. Please accept...D. manifestații... poporul nu iubește filmele americane cu gangsteri...
Protitch Principal Director in charge of the Department of Security Manifestanții au scandat ‘Vrem filme sovietice!’...” („Îndrumătorul
Council Affairs”). Demersul acesta n-a avut vreun efect concret în cultural”, 8/1949) (Vezi pe larg M. Milin, Începuturile sub imperiul
vremea stalinismului celui mai dur. Va fi însă receptat mai târziu, „limbii de lemn”. De la „Iuda” Tito și „genialul” Stalin spre jaloanele
atunci când România și-a depus candidatura de membru la ONU. comunismului autohton, în M. Milin – editor, Sârbii..., 65-85)..
Aceasta va trece, în cele din urmă (la 14 decembrie 1955) nu însă 11 Discursul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej în fața Activului
și fără peripeții: obstrucția iugoslavilor (din cauza tergiversării la de Partid din Цapitală, „Scânteia”, 9 iulie 1948. с(M. Milin, A.
nesfârșit a soluționării chestiunii Bărăganului) ducând spre sfârșit Milin, op. cit., doc. 35, 193-193).
la o etichetare dură a regimului de dictatură din România, fiind 12 Într-o discuție cu un fost dizident iugoslav, domnul Milan
caracterizat ca unul la fel de nedemocrat precum regimul generalului Petrovici din București, domnia sa mi-a relatat un episod relevant în
Franco din Spania.. acest sens. Fost militar, trimis la studii în URSS și repatriat acasă,

Pag. 69