Page 74 - Morisena20_2020

MORISENA, anul V, nr. 4 (20)/2020

Bodnăraș , Drăghici , Apostol , chiar și obositul și scosul Prof. Traian Galetaru
21
22
23
din uz dr. Petru Groza, apoi cei mai „mărunței”, adjuncții (Comloșu Mare)
precum Sălăjan sau Pintilie. Cei mari se țin „tare” și în
24
bloc, conform directivelor de la Dej, despre învățăturile
stalinismului vulgarizat cu privire la dușmanii „revizioniști” Iulian Grozescu (1839-1872)
și la „culaci”. Se pare că de la aceștia din urmă „transpiră” Primul redactor al revistei
câte ceva: Sălăjan are experiențe plăcute din anii ilegalității,
de la Timișoara cu tovarășii sârbi, nicicând n-a simpatizat (în „Familia”
particular, de bună-seamă!) cu măsurile abuzive împotriva
lor, dar, dar... cheia problemei este la Dej!
Dr. Petru Groza este încântat că iugoslavii și-au adus Abstract: Iulian
aminte de el dar că... e la pensie, nu-l mai pun comuniștii în Grozescu, born at Comloșu
delegații, ar vrea la Belgrad... Mare in 1839, was a Roma-
Chivu Stoica , prim-ministrul comunist în nian poet, journalist and
25
exercițiu, n-are încotro și îl ascultă pe ambasador vreme translator. He was an editor
de vreo două ceasuri, alternând mai mereu între rece și and contributor to Romanian
cald, cu scurte intervenții, de corecție, despre ingerințele newspapers in Arad, Vienna,
dinafară în treburile interne românești, despre aceiași- Pest, Oradea and Bucharest
inexistenți dușmani ai socialismului și despre odioșii and editor-in-chief of the
chiaburi. Ambasadorul, cam exasperat și ajuns la capătul periodical Familia. He wrote
răbdării, în cele din urmă „rupe pisica”: – dacă nu se a number of press articles in
rezolvă cum trebuie problema „bărăgăniștilor”sârbi, which he supported the rights
lucrurile, în loc să meargă spre bine, s-ar putea din nou Iulian Grozescu. of the Romanians.
complica! Că nu sunt simple vorbe ne-o probează apoi Desen de: prof. Iulian Țihoi.
26
intervenția lor la ONU, împotriva admiterii României Keywords: Iulian
ca membru. Stoica se ține tare, nu cedează la presiuni: Grozescu, Comloșu Mare,
problema din Bărăgan trebuie soluționată în întregime, poet, journalist, editor, people, Romanian
nu se pot face excepții doar pentru sârbi! Ambasadorul
scoate răspunsul ticluit, ca din mânecă: – Voi ați făcut-o, Într-o activitate literară şi publicistică de numai
voi să o desfaceți, cum știți, pe noi nu ne interesează! treisprezece ani, Iulian Grozescu este autorul unui volum
Cam dură întrevederea, anunțând posibili nori negri pe de Poesii (Arad, 1869), al unor numeroase nuvele „istorice”
cerul de octombrie. sau „originale”, recenzii de cărţi, al unor „meditaţiuni literare”
Noi consfătuiri în Biroul politic, însuși Dej intervine... şi „despre fericire”, al unor „suveniri” din perioada petrecută
La urmă de tot, întâlnirea cu sinistrul adjunct al Internelor, în capitala României de atunci, al unor hotărâte intervenții în
Pintilie, ocupat cu dosarele congresului, aflat și în serioasă presa timpului întru dobândirea drepturilor pentru poporul din
eclipsă de carieră. Dă asigurări, că se rezolvă sigur, până la care el însuşi s-a ridicat. Cunoscut mai bine în timpul vieţii,
Congresul din decembrie... Și s-a rezolvat! după dispariţia-i pretimpurie numele său fiind tot mai mult
dat uitării, fiul preotului Ioan Grozescu şi al Ecaterinei
a văzut lumina zilei la 1 iunie 1839 , la Comloşu Mare
1
21 Emil Bodnăraș, vezi Ibidem,II, 143-162 („A jurat credință din mănoasa câmpie bănăţeană, comună întinsă, „cu case
Moscovei, iar jurământul i-a fost răsplătit, căci a fost ales să aibă curate şi mari, cu uliţi drepte şi largi, cu ţărani harnici
cea mai mare putere între militarii români.”).
22 Alexandru Drăghici, vezi Ibidem, II, 35-52 („A fost cel şi neîntrecuţi gospodari, pe care regretatul profesor Ion
mai longeviv ministru de interne, meșterul terorii staliniste.”). Simionescu îi opunea – ca rivali pe tărâm economic – celor
23 Gheorghe Apostol, vezi Ibidem, I, 162-173 („A fost din Elveţia şi Olanda...” 2
comunistul care n-a fost. A avut doar iluzia puterii, nu și puterea Anii formaţiei sale intelectuale sunt dispersaţi în
politică.”). mai multe oraşe din Banat, Transilvania şi Ungaria, toate
24 Leontin Sălăjan, adjunctul lui Bodnăraș la Apărare și înglobate în Imperiu, Facultatea de Drept urmând-o la
succesorul acestuia în funcție. Budapesta. Începe să scrie încă de la vârsta de douăzeci
25 Chivu Stoica, vezi L. Ungureanu, R. Eremia, op. cit., I, de ani, în perioada arădeană a studiilor, când debutează
174-186 („Fost prim-ministru, vioara întâi în orchestra lui Dej. A în Almanahul beletristic al junimii gimnaziale din Arad,
fost slugarnicul oportun, limitat intelectual și supus energic.”). apărut în anul 1859 . Activitatea sa publicistică mai intensă
3
26 Vezi Anexa nr. 12 (Consemnarea din 19 oct. și trimisă la
12 nov. 1955). coincide însă cu anii studiilor din capitala Ungariei, când

Pag. 72