Page 55 - Revista Morisena_nr_2_2016

Revistă trimestrială de istorie

Prof. Traian Galetaru plimente istorice, cum e de pildă şi revista Suflet nou din
(Comloșu Mare) Comloşu Mare”.
Cenăzenii au ştiut să-şi aleagă cu parcimonie diri-
guitorii revistei: prof. dr. IOAN HAŢEGAN (cercetător
Premieră naţională pe malul științific I, Institutul de Studii Banatice, Academia Ro-
românesc al Mureşului Inferior mână, Filiala Timişoara, preşedinte fondator al Societăţii
Culturale „Banatul”) şi scriitorul DUŞAN BAISKI (mem-
„MORISENA“ DIN MORISENA bru al U.S. din România, președinte fondator al Asociaţiei
„Banaterra”). La rândul lor, cei doi oameni de cultură ti-
mişoreni au fost atinşi de floare inspiraţiei când şi-au arun-
Afirmam prin textele mele că, dacă aş fi primarul cat privirile pe harta Timişului, iar uitătura li s-a pironit
Cenadului – condiţionalul marchează, evident, caracte- asupra celei mai vestice localităţi de pe malul stâng al Mu-
rul neputincios al respectivului demers – aş acţiona în- reşului înaintea intrării acestuia în Ungaria: „Şi, totuşi, de
tru schimbarea numelui comunei Cenad în Morisena sau ce o revistă cu numele de Morisena? Simplu. Fiindcă la
Mureşana. De ce? Pentru a îngropa definitiv numele in- Morisena (acum Cenad, jud. Timiş) a existat prima şcoală
famului trădător Cenadinius (comandantul oastei voievo- de pe actualul teritoriu al României. Aici a funcţionat cea
dului Ahtum), vânzătorul principelui său regelui Ştefan dintâi mănăstire atestată documentar din actuala Româ-
al Ungariei. Şi mai bizar mi s-a părut articolul „Erou sau nie. Şi tot aici este atestat primul scriitor: Girardo, veneţi-
trădător” referitor la Cenadinius publicat în revista Ce- an de origine, primul sfânt catolic de pe plaiurile actuale
năzeanul, cu ani în urmă, de un profesor de istorie cenă- ale României. Trei motive care ne oferă dreptul, dar mai
zean-simiclăuşean-timişorean, colegul meu de clasă la li- cu seamă ne obligă la maximum de vigilenţă asupra ca-
ceu. O fi erou pentru cei din vestul României, dar pentru lităţii materialelor ce vor fi publicate în cadrul revistei”.
noi nu poate fi decât un rapace trădător. Şi iată că primul Credem că primordialul obiectiv al revistei îl consti-
pas s-a făcut! tuie augmentarea conştiinţei naţionale a poporului român,
Pe la mijlocul Mărţişorului, primesc din partea bu- cu predilecţie a celui sătesc bănăţean: „Ce dorim prim
nului meu prieten Gh. Anuichi, coleg de clasă la şcoala această revistă? Răspunsul e simplu: recunoaştere. Marile
elementară şi în ale jurnalisticii rurale, două plicuri. Îmi evenimente istorice nu ar fi fost niciodată posibile dacă nu
trimitea de obicei un plic, aşa că a mea curiozitate nu cu- ar fi existat o masă de manevră. Numai că între timp masa
noştea limite: erau două reviste din Cenad: mai vechiul cu pricina a atins nivelul conştiinţei de sine. Ca atare, e
Cenăzeanul (anul XXIII, nr. 6/126/, 2015) şi primul nu- mai greu de manevrat. Oare? Deducem că forţe oculte lu-
măr al revistei Morisena (2016), „Revistă trimestrială de crează intens la manevrarea noastră, a tuturor. România a
istorie”. devenit rapid o banală piaţă de desfacere, pământul e vân-
Cu revista Cenăzeanul eram deja familiarizat, îi ur- dut străinilor, nouă ne mai rămâne întrebarea: noi ce rol
măream satisfăcut creşterea de la un an la altul, chiar de la mai avem? […] Aici intervine rolul revistei Morisena. Cel
un număr la altul: conţinut mereu mai dens, texte incitan- de a facilita accesul la cunoaşterea istoriei acestui pământ.
te, cromatică încântătoare, redactori şi colaboratori repre- De a reda mândria de stăpân al acestor plaiuri”.
zentativi pentru comună şi areal. Nu doresc să-l denigrez Întrucât întreprinderea noastră nu se voieşte nici
pe românul meu, fondatorul Gh. Doran, dar, de când frâ- cronică, nici măcar recenzie, nu vom insista asupra texte-
iele revistei au fost preluate de sârbul meu, Duşan Baiski, lor ori a autorilor acestora. Sunt persoane integru calificate
publicaţia şi-a accelerat suişul. profesional, în afara oricăror dubii: istorici, scriitori, pro-
Acum, cenăzenii vin cu o premieră naţională: „pro- fesori, intelectuali cu studii doctorale, academicieni, oa-
babil unica revistă de istorie din mediul rural din Româ- meni de aleasă ţinută culturală, selectați din întregul Banat
nia” (cu excepţia celui final, toate citatele sunt reproduse (istoric) şi mai de departe, români, sârbi, unguri, ortodocşi
din articolul-program „De ce, revista Morisena?”, p. 1, şi catolici. „Pestriţul” sumar naţional şi confesional îi dă
n.a.). Şi, de ce nu, şi una mondială: puteţi numi vreun sat dreptate muzeografului timişorean Ioan Traia (Muzeul Sa-
din lumea cea largă ce editează, asemeni Cenadului, două tului Bănăţean, Timişoara), care, vădit încântat, exclamă,
reviste culturale cu apariţie periodică? Prezenţa atrăgă- citându-l pe Iancu Văcărescu: „Mult pot puţini buni împre-
toare a ambelor în peisajul revuistic rural românesc fură ună” (p. 41) cu referinţă la Asociaţia Publiciştilor Presei
ochiul cititorului, prestanţa colaboratorilor, temeinicia ar- Rurale din Banat, pe care cu sârguinţă o conduce, antiteză
ticolelor şi studiilor publicate, aspectul grafic sclipitor vor de excepţie aplicabilă şi revistei Morisena.
umple de mândrie inimile bănăţenilor şi de invidie (cole- Cale lungă noii publicaţii cenăzeano-bănăţene şi
gială) redacţiile multor publicaţii româneşti. numere… fără număr! Iar vajnicului primar Niki Crăciun
Noua revistă cenăzeană a reuşit, încă din primul nu- dimpreună cu elevatul Consiliu Local Cenad şi Primăriei
măr, încă din preambulul articolului de fond, redacţional, comunei le adresăm de la cealaltă graniţă sincerele noastre
să inducă o profundă stare de mulţumire sufletească şi în felicitări şi mulţumiri calde pentru metamorfozarea Mo-
redacţia revistei din Comloşu Mare: „Desigur, nu putem risenei/Mureşanei într-un sclipitor reper cultural pe harta
însă trece cu vedere faptul că unele reviste rurale au su- României.

Pag. 53