Page 54 - Revista Morisena_nr_2_2016
P. 54

MORISENA nr. 2/2016



        decursul anilor la prieteni și cunoscuți: surorile Danilov, cei   În Cenad, badniacul nu se taie și nu se aduce din
                                                                                      3
        trei frați Danilov, Liubomir Popovici și Liubomir Mendeba-  afara satului, ci este o bucată de trunchi mai gros, care se
        ba, Sava Vlașcici, Gheorghe Doran, Rodica Ienovan, Laka-  pune ultimul în seara  Ajunului pe jarul din sobă (șporert)
        toș Marika, familiile Galetin și Luchin...            ca să ardă mocnit cât mai mult.
                                                                   În anul 2010, de Lăsata Secului, doar în Cenad
                                                              am văzut leagăn (huțuluș) legat de crengile copacu-
                                                              lui (cum se obișnuia altădată) în fața casei lui deda
                                                              Jivan Jivici.
                                                                   Când sicriul cu mortul se scoate din curte, un bărbat
                                                              vârstnic aruncă cu boabe de grâu, menind ca viața din casă
                                                              să nu se stingă, ci să încolțească precum grâul, dar și cu
                                                              credința în puterea apotropaică a grăunțelor care vor alun-
                                                              ga demonii din curte. La Cenad, familia mortului duce la
                                                              biserică o farfurioară cu colivă în fiecare duminică până la
                                                              40 de zile (primul parastas).
                                                                   Tăiatul porcului poartă denumirea de disnator, iar
                                                              cornulețele cu osânză (unturiță) se cheamă haioș - chifle
                                                              –  influența  limbilor  maghiară  și  germană. Alte  exem-
                                                              ple: tișler (tâmplar), șușter (pantofar), șnaider (croitor),
                                                              cikoș (păzitorul cailor), pocărăi, pecheraie (fursecuri),
          Aprinderea badnjak-ului la Catedrala Ortodoxă Sârbă din Timișoara  kalapaci (ciocan) etc.
                                                                   În Cenad se dansa (juca) Veliko Ceanadsko kolo, joc
                                                              al bărbaților (mai cu seamă), pe care îl mai știu doar câte-
              Acum și aici, eu nu voi vorbi despre istoricul bogat al  va persoane (a fost notat de studenții de la ETNOKAMP
        acestei însemnate localități, nici despre actorii amatori din  Kikinda în 2011 și prezentat cu toate valențele sale de că-
        Cenad care, prin 1829, au constituit prima trupă a Teatrului  tre dr. Ielena Iovanovici din Belgrad în lucrarea Studii de
        Național din Novi Sad (Stoian Protici și Andria Putici, căro-  muzicologie în Banatul din România la sfârștul secolului
        ra li se adaugă: Mita Rujici, Ioța Protici și Vasa Marcovici)  20, Belgrad, 2015).
        în Aradul de-a lungul timpului nr.7, 2008., nici despre școa-  Din cele peste optzeci de jocuri de copii din zona
        lă nu voi vorbi, nici despre acei locuitori ai Cenadului care  mureșeană de câmpie doar la Cenad au fost consemnate
        la sfârșitul sec. 18. s-au strămutat în zona Kikindei, unde  jocurile  cocoșii  (petlovi)  și  kolariciu  –  paniciu  (Iavorca
        și acum găsim strada Cenadului, dar și a Nădlacului și a  Iorgovan – Vremea inocenței, 2010.).
        Semlacului...                                              Cusăturile  tradiționale  sârbești  au  contribuit  și  la
              Eu  am  promis  că  voi  prezenta  câteva  cioburi din  Cenad la realizarea minunatelor fețe de masă, de perne,
        oglinda etnologică a sârbilor din Cenad. Interesant ar fi să-l  peretare, milieuri, prosoape, având cusute și texte educa-
        urmărim pe localnic în casa proprie, să-l vedem la masă, la  tive adecvate. Literele cuvintelor sunt cusute pe pânze în
        sărbători în câmp și în ateliere, în conviețuirea lui cu ceilalți  toate limbile vorbite în Cenad (!).
        săteni...                                                  În  Cenad  am  aflat  și  prenume  de  persoane,  pe
              Și atunci aflăm că exclusiv în Cenad cesnița  se fră-  care în alt loc nu le-am consemnat: Belița, Țrnka, Boica,
                                                     1
        mântă doar în dimineața primei zile de Crăciun; coaptă, se  precum și  nume de familie ca: Sapungin, Mendebaba,
        răstoarnă pe un prosop, se reașează apoi la loc în tavă, se  Sivacichi,  Galetin,  Unceanschi,  Marianuț,  Zomboraț,
        unge cu miere topită, iar mierea ce-a prisosit și s-a scurs de  Uglieșin...
        pe cesniță se păstrează ca leac (iată valențe magice, dar și   Cenăzenii se regăsesc și într-o mulțime de proverbe
        apotropaice). Bucățile sunt mari, cât palma, pentru fiecare  și zicători:
        membru al familiei câte una, și se împart la masa de prânz     Se miră ca prostul când vede făina
        de bărbatul – gazdă, după o anumită regulă: prima bucată     Cântă ca neamțul în cimpoi
        este a casei, a doua este a pițărăului, a treia și următoarele pe     A pune capul în traistă pentru cineva
        rând, după vârstă, celorlalți membri ai familiei, apoi se me-    Podul meu, scara mea, cobor cum vreau!
        nesc și morților știuți din familie (iată, cultul strămoșilor!).   Acestea au fost cioburi din care se poate întregi lu-
              O altă plăcintă, pregătită de Anul nou (Sfântul Vasile  ciul unei oglinzi a vieții sârbilor din Cenad.
        cel Mare), vasilița în Cenad are forma de melc, este aluat
                        2
        dulce (fără drojdie) cu nucă, dar nu se înțeapă cu acele trei
        fire de trestie cum se face în satele din jur. Fiecare primește   1  -  cesnița  =  prăjitură  cu  foi  subțiri  cu  nucă  pregătită  doar
        câte o bucată după masa festivă de prânz (carne de porc, vită   de Crăciun.
                                                                   2 - vasilița = prăjitură specifică de Anul Nou.
        sau oaie; găină, nu! – ca să nu se râșchie averea familiei).  3  -  badniacul  =  creangă  verde  de  stejar  care  se  pune  pe  foc
              (În Kikinda, vasilița are formă de pogăcele din aluat   în seara de Ajun.
        dospit, cu nucă măcinată presărată deasupra).


        Pag. 52
   49   50   51   52   53   54   55   56   57   58   59