Page 52 - Revista Morisena_nr_2_2016

MORISENA nr. 2/2016

în țară situația militară a celor ce nu doresc a se mai înapoia în vârstă de 38 de ani, de loc din comuna Șipot, județul Gorj,
Germania“, jandarmii în termen din Nițchidorf „...au luat sub soția (pare-se nelegitimă, ea purtând numele de fată) a șefu-
protecție pe voluntarul urmărit.“ lui de post, precum și ortzleiter-ul Matei Löchinger, acesta
În depoziția sa, agentul secret Kress, de loc din din urmă nerecunoscând cum că agentul secret ar fi dat cu
Offenbach (am Main) din Germania, va recunoaște pumnul în masă în locuința șefului de post. Dar avea să de-
că misiunea sa a urmat unui ordin verbal primit de la clare: „Nu am văzut ca (agentul secret, n.n.) să amenințe pe
Comandamentul Militar German din Timișoara și că soldatul jandarmii ce au venit aci fără arme.- Am ieșit în stradă și aci
voluntar Krebs din Nițchidorf „...în loc de a pleca la unitatea am discutat asupra celor ce să se facă. Jandarmii au ieșit
din Germania, a trimis hainele la Comandamentul German și punând mâna pe agent i-au cerut a pre(da) revolverul.
din Timișoara.“ Precizează însă că, pentru a perchiziționa Acesta n-a voit și atunci, după ce spusese că Kreps nu mai
domiciul lui Krebs, a cerut permisiunea (probabil a familiei este aici, au pus mâna și trăgându-l în curtea postului au
lui Krebs). Găsindu-l în podul grajdului, l-a arestat și l-a dus dispus desarmarea agentului cu forța, deși acesta le spunea
la postul de jandarmi care, presupunem, funcționa într-o gos- în limba germană că el merge cu ei ori unde și predă
podărie tipic germană din Banat, cu o casă mare și una mai revolverul de bună voie. Eu le-am spus însă nu m-au înțeles
mică în aceeași curte. Fiindcă, declară agentul secret: „Aci, și în învălmășeala ce era am fost lovit de un jandarm atât
în fața postului, la ușa biroului de intrare, a fugit în curtea cu palma cât și cu bocancul la picior. După aceasta eu am
postului, unde s-a introdus într-o cameră a localului postului plecat la poștă și am vorbit cu unitatea acestuia (a agentu-
de jandarmi, pătrunzând după el, l-am găsit într-o cameră lui, n.n.)... […]. Sunt nemulțumit că un jandarm m-a lovit în
unde era și familia șefului de post, după cum am aflat ul- fața publicului cu palmele și piciorul.“ Din declarația ort-
terior. L-am somat să mă urmeze la Timișoara și pentru o zleiter-ului reiese limpede că evenimentul a creat vâlvă în
mai mare impunere a autorității mele am scos pistolul ce-l localitate. Iar lovirea sa de către un jandarm a fost înaintată
aveam în buzunarul din dos al hainei mele civile. Dându-mi spre știința Grupului Etnic German. În nota nr. 8898 din 13
seama că sunt în familie, am ieșit cu ortzleiter-ul afară și am august 1944, către Legiunea de Jandarmi Timiș-Torontal,
mers în stradă, unde am fost prins de jandarmi și somat să inspectorul jandarm colonelul Ioan Sârbu și, respectiv, șeful
predau revolverul. Eu le-am spus că-l predau singur, însă Serviciului de Poliție, locotenent-colonelul Nicolae Pătu-
să merg la birou, lucru ce nu am fost înțeles și atunci mi s-a rescu, aveau să scrie:
luat de jandarmi cu forța revolverul.- După ce mi s-a luat „Cu onoare se trimite anexat în original adresa Gru-
revolverul am fost legat și atunci a venit voluntarul Kreps pului Etnic German din Timișoara Nr. 4422 din 7 August
și suduindu-mă mi-a spus că ar trebui să fiu împușcat. Am 944 prin care se arată că un jandarm caporal dela postul
primit pistolul împreună cu opt cartușe ce mi se ridicase de Nițchidorf, a lovit pe șeful organizației locale, cauzându-i
jandarmi.“ mai multe răni.-
Dar să revenim la Wilhelms Kreps (din nou Kreps în Luați la cunoștință de conținut, cercetați cazul și îna-
loc de Krebs, cu toate că din semnătura pe declarație reiese intați rezultatul cu propunerea D-voastră până la data de 5
limpede că se numea Krebs), în vârstă de 38 de ani, cu școa- septembrie 1944.-“
lă, cu avere, căsătorit, având un copil. Făcea parte din contin- La 28 august 1944, plutonierul adjutant Petre Pă-
gentul 1929, respectiv din Regimentul 5 Vânători de Munte. trașcu, șeful Seciei de Jandarmi Buziaș, scria către Legi-
S-a înrolat în armata germană în 12 iulie 1943 „...până la unea de Jandarmi Timiș-Torontal:
data de 29 Iunie 1944“, cum avea el să declare în proce- „Am onoarea a raporta că intervenind eveni-
sul-verbal al anchetei. Va preciza și el același mers al eve- mentele cunoscute (23 august, când România a întors
nimentelor, precizând că la el locuia în gazdă șeful gării din armele împotriva Germaniei, n.n.), șeful organizației
Nițchidorf. La faza cu altercația cu agentul secret german din germane din Nitzkidorf a fost internat și jand. Frt. Lu-
casa familiei șefului postului de jandarmi, a declarat: „Re- poi Gh. mutat în secția de jandarmi Jimbolia, fapt pen-
trăgându-se înapoi de lângă masă și întinzând revolverul tru care nu s-a mai putut audia nici una dintre părțiile
spre mine a spus ești dezertor și deși îi spuneam că nu sunt, cazului în speță.- […]
acesta continua cu această calificare. Copiii și soția dlui șef Actele scot în relief că agentul poliției secrete ger-
de post au început a plânge. În același timp au sosit jandar- mane, Friederik Kress, în ziua de 24 Iulie 1944 a săvârșit
mii postului ce l-au ridicat iar eu m-am ascuns în camera de tentativă de omor, violare de domiciliu, arestare ilegală
alimente a șefului de post unde am rămas până ce agentul și amenințare a jandarmilor în interiorul postului.-
a fost reținut de jandarmi. După ce jandarmii l-au desarmat Menționăm că cel în cauză a fost reținut și dezar-
și legat, am venit în birou și i-am spus că nu-i rușine ce ați mat de jd. Frt. Lupoiu Gheorghe, reținere și desarmare
făcut cu mine? Acesta a răspus că tu ești soldat german și ce o impunea situația, dat fiindcă urmăritul Krebs Iosif
eu i-am răspuns că eu nu mai sunt soldat al Germaniei ci și familia șefului de post, trebuia luați sub scut, față de
sunt în țara mea unde doresc să fac armata. Ortzleiter-ul un furios ce lăsa impresia că era turmentat de băutură.-“
din curtea mea a spus soției că eu acum sunt soldat valah.“ Numele ortzleiter-ul Matei Löchinger din Niț-
Martori (denumiți informatori în procesul-verbal) au chidorf apare, într-adevăr, în lista „...de germani cetățeni
fost jandarmul fruntaș Gheorghe Lupoi din comuna Pănă- români din raza acestei legiuni deținuți politici inter-
tău, județul Buzău, și, respectiv, Ana I. Olteanu, casnică, în nați“, pe care maiorul Ioan Peșchir, comandantul Legiu-

Pag. 50