Page 22 - Morisena7_2017

MORISENA, anul II, nr. 3 (7)/2017

Pesty, 1882 = PESTY Frigyes, Krassó vármegye történe- Dr. Mircea Rusnac
te, Harmadik Kötet (Oklevéltár), Krassó-Szörény Várme- (Reșița)
gye Közönsége, Budapest, 1882, 514 pg.
Rusu, 2005 = Adrian Andrei RUSU, Castelarea carptică. Perioada timpurie a istoriei
Fortificaţii şi cetăţi din Transilvania şi teritoriile înveci-
nate (sec. XIII-XIV), Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2005, 654 industriale a Reșiței (1771-1855)
pg. + CD, ISBN 973-7867-27-0.
Sălăgean, 2003 = Tudor SĂLĂGEAN, Transilvania în a
doua jumătate a secolului al XIII-lea: Afirmarea regimu- Uzinele din Reşiţa şi-au început în mod oficial
lui congregațional, Institutul Cultural Român, Centrul de activitatea la 3 iulie 1771, cu exact cinci ani şi o zi înaintea
Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2003, 446 pg., ISBN 97 proclamării independenţei Statelor Unite ale Americii. A
3-85894-8-7. urmat o istorie zbuciumată, plină de suişuri şi de coborâşuri,
Sălăgean, 2007 = Tudor SĂLĂGEAN, Un voievod al ca şi în cazul multor altor centre industriale cu o mare
Transilvaniei: Ladislau Kán: 1294–1315, Ed. Argonaut, tradiţie. În special perioada primelor şapte-opt decenii
Cluj-Napoca, 2007, 224 pg., ISBN 978-973-109-070-2. din această istorie este foarte puţin cunoscută astăzi, atât
Szentpétery, 1927 = SZENTPÉTERY Imre, Az Árpád-há- datorită depărtării sale în timp faţă de vremea noastră, cât
zi királyok okleveleinek kritikai jegyzéke / Regesta regum şi din motivul că s-au păstrat până acum extrem de puţine
stirpis Arpadianae critico diplomatica, I. kötet, 1. füzet, documente provenind din epoca respectivă. De aceea, o
Budapest, 1927, pp. 177–352 + [2] pg. încercare de reconstituire a ei este destul de dificilă acum şi
Szentpétery, 1943 = SZENTPÉTERY Imre, Az Árpád-há- a necesitat un efort deosebit de adunare a tuturor frânturilor
zi királyok okleveleinek kritikai jegyzék / Regesta regum de informaţii, pentru a putea fi încropit un tot. În paginile
stirpis Arpadianae critico diplomatica, II. kötet, 1. füzet: următoare vom examina cele mai importante momente ale
1255–1272, Budapest, 1943, X + 194 pg. acestei evoluţii, aşa cum ne-o permit să o facem datele care
Szentpétery, Borsa, 1961 = SZENTPÉTERY Imre, au mai ajuns până la noi.
BORSA Iván, Az Árpádházi királyok okleveleinek kriti- Debutul uzinelor reşiţene a fost destul de promiţător,
kai jegyzéke / Regesta regum stirpis Arpadianae critico astfel încât, deja în prima jumătate de an de activitate,
diplomatica, II. Kötet, 2–3. Füzet: 1272–1290, Magyar adică până la sfârşitul anului 1771, ele au înregistrat un
Országos Levéltár kiadványai, II, Forráskiadványok, 9, câştig de 4.721 de florini, devenind din acel moment cele
Akadémiai Kiadó, Budapest, 1961, 527 + [1] pg. mai importante uzine metalurgice ale Banatului. (1)
Szőcs, 2014 = SZŐCS Tibor, A nádori intézmény ko- În primii cinci ani, uzinele din Reşiţa au fost
rai története 1000–1342, Subsidia ad historiam medii subordonate încă, din punct de vedere al conducerii şi al
aevi Hungariae inquirendam, 5., Magyar Tudományos controlului, Oficiului minier din Bocşa. În acea perioadă
Aka-démia Támogatott Kutatócsoportok Irodája, Bu- de început, ele continuau să fie necunoscute sau chiar
dapest, 2014, 332 pg., ISBN 978-963-508-697-9, nebăgate în seamă de oficialităţi. Posibil că şi informaţiile
ISSN 1787-9213. circulau foarte greu în acei ani, doar aşa putându-ne explica
Timon, 1734 = Samuel TIMON, Imago novæ Hungariæ, următorul fapt. La 1 octombrie 1774, revizorul Johann Jakob
repræsentans regna, provincias, banatus, & comitatus di- Ehrler de la Administraţia imperială a Banatului întocmea
tionis Hungariacæ. Historico genere strictim prescripta un raport cuprinzător, care a şi fost tradus şi publicat în anii
..., Cassoviæ, typis Academicis Soc. Jesu, per Joannem trecuţi, deoarece dădea informaţii foarte valoroase despre
Henricum FRAUENHEIM, Anno 1734, 260 pg. Banatul acelor ani. La acea dată însă, el nu avea cunoştinţe
Wertner, 1892 = WERTNER Mór, Kemény fia Lőrincz despre existenţa unor instalaţii industriale la Reşiţa, pe
nádor és utódai, În: Századok, 26. Évfolyam (1892), 1. care o menţiona doar ca pe un centru minier de extragere a
Szám, pp. 41–55. minereului de fier, cu referire probabilă la mina de la Ogaşul
Wertner, 1894 = WERTNER Mór, Két Lőrincz nevű Popii, care a funcţionat pentru puţin timp. (2) Deşi informaţia
erdélyi vajda, În: Erdélyi Múzeum, 11. évfolyam (1894), circula incredibil de greu, furnalele funcţionând în acel
7. szám, pp. 498–502. moment de mai bine de trei ani, Ehrler prevestea într-un fel
Wertner, 1900 = WERTNER Mór, Adalékok a Csák nem- apariţia unui puternic centru industrial în Banat, numărându-
zetség történetéhez, În: Turul, 1900, 4. Füzet, pp. 162–171. se printre partizanii acestei idei. El, „spre binele ţării”,
Wertner, 1908 = WERTNER Mór, Ujabb Nemzetségi propunea „cumpărarea de către stat a minereurilor în oraşul
Kutatások, Nyolczadik, befejező közlemény: A Kán-nem- montanistic cel mai apropiat.” (3) De asemenea, el deplângea
zetség erdélyi vagy vajdai ága, În: Turul, 1908, 3. Füzet, „lipsa unei topitorii costisitoare”, care făcea ca proprietarii
pp. 122–129. exploatărilor de minereu să lucreze în pierdere. (4) Ehrler
Zsoldos, 2011 = ZSOLDOS Attila, Magyarország világi ar- mai propunea extinderea exploatărilor miniere prin creşterea
chontológiája 1000–1301, História Könyvtár, Kronológiák, personalului şi recurgerea la noi colonizări în acest scop. (5)
Adattárak, 11, História • M[agyar] T[udományos] A[ka- În lista localităţilor din Banat pe care el o publica, Reşiţa
démia] Történettudományi Intézete, Budapest, 2011, 382 (Reschiza) era menţionată în cercul Caraşova din districtul
pg., ISBN 978 9627 38 3, ISSN 1217 310 X. Vârşeţ, având, după cum aminteam, doar o mină de fier. (6)

Pag. 20