Page 25 - Morisena7_2017

Revistă trimestrială de istorie

efectuată în cuptoare cu atmosferă oxidantă. Puritatea Bârzavei. Aprobându-se şi această propunere, au fost imediat
fierului produs prin afinare era obţinută cu ajutorul unor şarje aduşi specialişti din nordul Ungariei pentru amenajarea
mici, cu o intensitate cât mai redusă a focului. Prin urmare, albiei râului în scopul plutăritului. (44) Pădurile predate
creşterea calitativă ar fi determinat o scădere cantitativă a acum, împreună cu cele cedate mai devreme, atingeau o
produselor, ceea ce însemna o pierdere suplimentară de fier suprafaţă totală de aproximativ 50.000 de iugăre. (45) Dintre
prin ardere şi un consum sporit de cărbuni. În 1778, cele acestea, 19.000 reveneau terenului pentru uzinele propriu-
patru cuptoare de afinare de la Reşiţa înregistrau pierderi zise şi restul de 31.000 pentru pădurile aferente. (46)
de 30-36%, iar cuptorul de afinare boem chiar o pierdere Amenajarea Bârzavei pentru plutărit a fost definitivată
de 50%. (36) Însă, deja din această perioadă, produsele în anul 1784, astfel încât din 17 martie 1785 lemnele au
uzinelor reşiţene ajunseseră să fie atât de căutate, încât ele început să fie transportate prin acest mijloc, mult mai puţin
nu mai erau suficiente nici măcar pentru alimentarea întregii costisitor. (47) Au fost construite trei greble pentru oprirea
regiuni a Banatului. (37) În 1780, comenzile către uzină lemnelor, la Reşiţa (în zona Länd), la Câlnic şi la Bocşa, unde
continuau să sporească, fiind nevoie urgentă de o mărire a cărbunarii români produceau mangal pentru cuptoarele din
instalaţiilor. (38) Reşiţa, Dognecea şi Bocşa. (48) Cheltuielile totale pentru
În aceşti ani, continua prospectarea zăcămintelor aceste amenajări s-au ridicat la suma de 11.100 de florini şi
de cărbuni în întregul Banat montan. La distanţe mai mici 30 de creiţari. (49) Cu ocazia regularizării cursului râului,
sau mai mari de Reşiţa, acestea vor începe să fie reperate, localitatea Reşiţa Montană a fost scutită de marea problemă
unul câte unul: la Doman în 1780, la Secu în 1788, la a mlaştinilor şi bălţilor care până atunci creaseră atâtea
Anina în 1790, la Mehadia în 1791-1792 şi la Sicheviţa necazuri populaţiei, în special prin malaria care bântuia
în 1796. Ultimele două, tocmai datorită distanţei mari faţă până atunci în acea zonă, fiind mult răspândită de ţânţari şi
de Reşiţa, nu vor fi însă exploatate decât mult mai târziu. de alte insecte dăunătoare.
(39) Dar o bună perioadă, datorită necunoaşterii pe atunci a Pentru supravegherea plutăritului, a fost întemeiată
tehnologiei cocsificării cărbunelui, aceste zăcăminte nu au localitatea Văliug, cu populaţie formată din olteni care lucrau
putut fi utilizate în procesul de producţie, deşi, după cum se la tăiatul lemnelor pentru uzina reşiţeană şi, de asemenea,
va vedea, au existat numeroase încercări în acest sens. Mulţi din colonişti germani aduşi din Austria Superioară, la care
ani de acum încolo, uzinele reşiţene vor lucra tot pe baza în 1793 li s-au mai adăugat încă 300 de familii germane,
cărbunelui fabricat din lemn. aduse de şeful silvic Franz Loidl. (50) Localitatea îşi
În scurt timp, pădurile din jurul uzinei, care i datora numele german Franzdorf faptului că, pe parcursul
se dăduseră acesteia în folosinţă de la început, pentru călătoriei lor către Banat, coloniştii proveniţi din Austria
producerea cărbunilor la care ne-am referit, au fost practic Superioară au fost primiţi la Viena de însuşi împăratul
epuizate, iar Direcţiunea de la Oraviţa a raportat că pădurile Francisc I. Noii bănăţeni se ocupau cu activităţile forestiere
de la Bocşa vor fi complet defrişate în termen de maxim opt şi cu cărbunăritul. (51)
ani, cele de la Dognecea în doi ani şi cele de la Reşiţa în şase În 1782, după 11 ani de funcţionare, unul dintre
ani. (40) Pentru transportarea cărbunilor din lemn, uzina furnalele reşiţene ridicate în 1771 a fost demolat,
întâmpina de asemenea mari dificultăţi, ea fiind nevoită să construindu-se în locul său altul nou. (52)
întreţină pentru cărăuşia necesară de la Dognecea, Bocşa şi În acei ani, direcţiunile miniere districtuale aveau
Reşiţa nu mai puţin decât un număr de 605 cai. (41) Nici dreptul de a propune anual bursieri pentru Academia
măcar acest număr nu era suficient, astfel încât uzina mai montanistică de la Schemnitz. Aceştia, după încheierea
era nevoită să încheie contracte de transport şi cu locuitorii perioadei de studii, se întorceau de obicei la districtele
din Reşiţa Română. (42) miniere de unde fuseseră trimişi. Unii dintre ei vor ajunge
În consecinţă, prin dispoziţia Camerei imperiale din mai târziu în funcţii de conducere în cadrul minelor
21 iunie 1780, uzinele reşiţene au primit pentru exploatare şi topitoriilor din Banat. În cazul uzinelor din Reşiţa,
noi suprafeţe de teren. Au fost cedate atunci teritoriile asemenea foşti bursieri vor ocupa posturi de răspundere în
mărginite la sud-est de domeniul Regimentului grăniceresc acei ani: Joseph Lischka şi Franz Pöschl în 1781-1782 sau
româno-bănăţean, la nord-est de moşia particulară de la Samuel Schaarschmidt în 1786. Aceeaşi calitate a avut-o
Delineşti, la nord şi vest de teritoriul comunelor camerale şi viitorul director general al Tezaurariatului de la Oraviţa,
urbariale Târnova, Ţerova, Reşiţa Română, Doman, începând din 1797, Prokop Lhotka von Zmislow, cu care
Cuptoare şi Caraşova. Toate aceste teritorii totalizau o Reşiţa va avea destule tangenţe. (53) În privinţa primului
suprafaţă de 22.716 iugăre şi 275 de clafteri pătraţi. Dintre director, Bernhard Abt, mai putem spune că el a avut un rol
aceştia, 19.040 de iugăre şi 875 de clafteri pătraţi erau important, în calitate de „Probierer”, la descoperirea în 1796
reprezentate de păduri, 3.415 iugăre erau câmpii, păşuni a zăcământului de cărbuni de la Sicheviţa, când a întocmit
şi terenuri cu clădiri, iar 260 de iugăre şi 1.000 de clafteri un raport de cinci pagini în acest sens. (54) Văduva sa mai
pătraţi erau terenuri neproductive. (43) trăia la 19 iunie 1815, când dulgherul Friedrich Hübner de
Mai mult decât atât, la 15 iulie 1781, Direcţiunea la uzinele din Reşiţa îşi cerea înapoi de la aceasta desenele
Minieră a propus Curţii vieneze ca uzinelor reşiţene să le fie pe care i le dăduse soţului ei. (55)
predat întregul masiv Semenic, cu toate pădurile acestuia, Cu ocazia amenajării Bârzavei, în anii 1783-
pentru transportarea lemnului urmând a fi folosit cursul 1784 au fost construite pe acest râu un număr de cinci

Pag. 23