Page 24 - Morisena7_2017
P. 24
MORISENA, anul II, nr. 3 (7)/2017
accident, precum şi asistenţă medicală gratuită. Cei ajunşi în concesionarii minelor şi uzinelor metalurgice din zona
incapacitate de muncă şi urmaşii celor decedaţi în accidente montanistică bănăţeană să suporte jumătate din sumele
primeau o rentă (pensie). (22) Încă de la început, în uzină care erau alocate pentru Lada frăţiei. (28)
a funcţionat instituţia numită Lada frăţească (Bruderlade). Din anul 1808, orfanilor de ambii părinţi le erau plătiţi
Aceasta era o asociaţie cu caracter de ajutor reciproc, câte 30 de creiţari pe lună. Dacă erau în plus şi handicapaţi,
introdusă în minele din Banat concomitent cu extinderea primeau câte 45 de creiţari. (29) În cazul în care un muncitor
legislaţiei miniere austriece. Asemenea asociaţii aveau în deceda înaintea împlinirii minimului de 8 ani vechime,
Europa de vest o vechime datând din secolele al XV-lea şi văduvei sale îi era plătită o compensaţie unică, de maxim un
al XVI-lea, ele preocupându-se de ajutorarea membrilor sfert din salariul anual al celui decedat. Dacă un muncitor cu
lor în cazuri de boală, accidente, bătrâneţe, precum şi de a o vechime de peste 8 ani rămânea în incapacitate de muncă,
urmaşilor acestora. Veniturile erau asigurate din cotizaţia el urma să primească o despăgubire echivalentă unui
membrilor şi prin afectarea unei cote-părţi din veniturile salariu anual. (30) Uzina avea dreptul de a stabili preţurile
asociaţiei miniere respective. (23) alimentelor şi nu puteau vinde pe piaţa liberă decât aceia
La Reşiţa, fiecare muncitor era obligat să cotizeze care aveau o permisiune specială din partea acesteia. (31)
la aceasta începând de la vârsta de 15 ani, cu sume de Din 1854, o lege nouă va stipula ca Lada frăţească să fie
3, 4 sau chiar 6 creiţari din fiecare florin câştigat. (24) preluată de către Oficiile montanistice, respectiv de către
Dreptul la pensie nu exista decât după cel puţin 40 de ani întreprinzătorii particulari. (32)
de muncă. Dacă un muncitor pleca mai devreme din uzină, Încă din primii ani de activitate, muncitorii şi
el îşi pierdea acest drept. În caz de incapacitate de muncă, funcţionarii înfiinţaseră o fanfară uzinală. Primele
sprijnul financiar pe care urma să îl primească pensionarul sărbători muncitoreşti erau legate de zilele feluriţilor sfinţi
era calculat după numărul de ani în care acesta plătise protectori ai diverselor specializări. Astfel, furnaliştii îl
cotizaţia la Lada frăţească. (25) sărbătoreau pe Sfântul Florian (4 mai), constructorii pe
Conform Decretului cameral din 27 iunie 1772, era Sfântul Rochus (16 august), dulgherii pe Sfântul Iosif (19
fixat cuantumul pensiilor care urmau a fi primite de diferitele martie), iar minerii pe Sfânta Barbara (4 decembrie). (33)
categorii de muncitori. Astfel, maiştrii topitori urmau să În 1778, Banatul a fost cedat de către Camera
primească, în caz de limită de vârstă sau de incapacitate de imperială Ungariei, fiind împărţit în trei judeţe: Torontal,
muncă, 6 florini pe lună. Maiştrii formatori, furnaliştii şi Timiş şi Caraş-Severin. Curtea imperială va menţine însă în
forjorii primeau câte 5 florini, iar ajutoarele câte 4 florini şi administrare atât districtul de graniţă, cât şi regiunea minieră
o jumătate de măsură de grâu pe lună. Văduvele maiştrilor („Procesus Metalici”), compusă de 82 de comune. Acestea
topitori primeau 3 florini, iar cele ale maiştrilor formatori, erau subordonate în continuare Curţii aulice de conturi (Hof-
furnalişti sau forjori câte 2 florini şi o jumătate de măsură Rechnen-Kammer) şi serviciului de monede şi mine din
de grâu. Văduvele fără copii ale muncitorilor primeau o Viena (Münz- und Bergwesens Buchhalterei), având ca organ
singură dată un ajutor de 15 florini. Dacă ele puteau munci local reprezentativ Direcţiunea Minieră din Oraviţa. (34)
şi aveau copii, primeau lunar câte 1 florin şi o jumătate de Datele asupra producţiei uzinelor reşiţene din primii
măsură de grâu, iar pentru fiecare copil le erau plătiţi câte ani de activitate sunt foarte puţine. Din unele rapoarte de
15 creiţari pe lună, până când aceştia împlineau vârsta de exploatare se pot constata însă câteva informaţii deosebit
14 ani. Văduvele în vârstă de peste 50 de ani şi care nu mai de valoroase. Astfel, în anul 1778 continuau să funcţioneze
puteau munci primeau lunar câte 1 florin şi 30 de creiţari, cele două furnale inaugurate cu şapte ani mai devreme,
precum şi o jumătate de măsură de grâu. Aceste drepturi de împreună cu cinci cuptoare. Într-o perioadă de 11 luni,
urmaş erau acordate văduvelor numai în cazul în care soţii furnalele au produs în acel an un total de 2.726 de maje
lor lucraseră în uzină o perioadă de cel puţin 6 ani. (26) vieneze şi 64 de pfunzi de fontă, revenind 8-9 maje pentru
În 1785, acest regulament de sprijin avea să 24 de ore de lucru. În patru cuptoare s-au produs, într-
primească o formă mult mai rigidă. Acum dreptul la pensie un total de 1.857 de zile de lucru, 3.223 de maje şi 93 de
era acordat după minimum 8 ani de muncă în uzină. După pfunzi de fier forjat în bare groase. La cuptorul special (de
o perioadă de muncă cuprinsă între 8 şi 20 de ani vechime, tip boem) s-au produs, în 213 zile, 814 maje şi 80 de pfunzi
muncitorii primeau câte 1 florin şi 40 de creiţari pe lună şi de fier laminat. La cele două ciocane de laminat, în 444
o jumătate de măsură de grâu valorând 42 de creiţari. La de zile de lucru s-au produs 2.363 de maje şi 10 pfunzi
o vechime de 21-30 de ani, primeau o pensie lunară de 2 de fier de scule. În medie pentru o zi completă de lucru,
florini şi o jumătate de măsură de grâu. Între 31-40 de ani cuptoarele produceau 8 maje şi 84 de pfunzi, cuptorul
primeau 2 florini şi 20 de creiţari şi o jumătate de măsură special 3 maje şi 82 de pfunzi, iar ciocanele – 5 maje şi 32
de grâu. La peste 41 de ani munciţi, primeau 2 florini şi de pfunzi de fier de scule. (35)
40 de creiţari şi o jumătate de măsură de grâu. Văduvele Totuşi, încă în acea vreme se înregistrau pierderi
primeau jumătate din drepturile cuvenite soţilor lor. imporante la topirea minereului, din cauza faptului că
Copiilor le erau plătiţi câte 15 creiţari lunar, băieţilor până procedeele folosite erau destul de rudimentare în epocă.
la vârsta de 14 ani, iar fetelor până la vârsta de 12 ani. (27) Produsele din fier şi oţel erau forjate din „lupe”, care se
Din acel moment, Erariul vienez, sub impulsul împăratului obţineau în vetre prin afinarea fontei de la furnal. Afinarea
reformator Iosif al II-lea, îi obliga pe proprietarii şi pe constituia îndepărtarea prin ardere a corpurilor străine,
Pag. 22