Page 143 - W. Stahli - Portul popular romanesc din Banat
P. 143
Weisz cam pe la începutul deceniului al treilea al veacului trecut.
Imaginea ilustratei ne prezint o tân r costumat într-un port popular foarte
asem n tor cu portul din Ilova prezentat la pag. 54. F r îndoial i acest port feminin
provine din aceea i zon etnografic a v ii Timi ului, la sud de Caransebe .
Costuma ia tinerei se compune dintr-un ciupag cu mânecile împodobite cu
cus turi cu motive geometrice i poale cu bordur cro etat din fir de culoare închis .
Peste poale tân ra poart în fa o cotrân cu motive florale pe fond de culoare închis
i în spate opregul. Ambele sunt fixate de talie cu un brâu de culoare închis .
La gât distingem o salb de taleri i pe cap un conci cu monede (taleri).
Imaginea apare, datorit nuan ei deschise de sepia, relativ tears , astfel c i
aici a fost necesar reducerea luminozit ii i m rirea contrastului cu scopul de a crea o
imagine mai bun .
Nici aceast ilustrat nu a fost scris i nu a circulat prin po t , dar are aplicat
pe spate sigiliul oval al aceluia i J. BRUT PECURARIU, ca i ilustrata precedent .
IV.56 “Port de ... p du-
reanc “ ·(sic scriptum est!). Sub
acest titlu gre it a fost editat de
c tre editura “Tribuna” din Arad
cartea po tal din figura al tutat
cu portretul unei tinere îmbr cat
cu un ciupag i având pe cap un
conci cu taleri, al c rui model
difer de cel purtat de femeile din
inutul P durenilor. În ara
Ha egului se poart o benti cu
monede pe frunte, iar conciul este
simplu, f r monede.
Asem narea conciului cu
taleri de argint din aceast
ilustrat cu cel din ilustrata
anterioar este mai mult decât
frapant , fapt care permite
localizarea portului în aceea i
zon etnografic . Cu alte cuvinte
nu avem de-a face cu o
p dureanc ci cu o gugulanc
135