Page 244 - W. Stahli - Portul popular romanesc din Banat

din Sibiu în 939.
i aici tânara olteanc cu ulciorul în mân poart în fa , peste poale un opreg.
În concluzie:
“Sunt poze frumoase, dar regret c nu sunt din Banat. Le-a i fi comentat cu
pl cere!”.
O alt concluzie la care am ajuns prin comentarea imaginilor cu porturi
populare, a fost c i în urm cu un secol, b n enii nu st teau prea bine cu natalitatea!
În nici una din fotografiile private sau în ilustratele cu imaginea unor familii
b n ene nu g sim mai mult de unul sau cel mult doi copii.
Doar pe una din fotografiile private avem o familie cu trei copii, dou fete i un
b iat, a unui ofi er mutat de undeva de prin regat în garnizoana Timi oarei. Portul cu
oprege ale fetelor poate fi din Banat, mai pu in cel al p rin ilor.
Nu am reu it s aflu cum reu eau b n encele în urm cu un secol s de in
acest record negativ în materie de natalitate.
Mortalitatea infantil ridicat din acele vremuri nu poate s fi fost cauza
principal pentru aceast situa ie.
Nici argumentul c b n encele nu i-ar fi dat “interesul” nu este plauzibil.
De lips de interes nici vorb , dac ne gândim c unul din cele mai cunoscute
cântece, prezent i în folclorul muzical b n ean, începe cu “Vecin , drag vecin ...”
i continu cu afirma ii susceptibile s infirme legenda cu barza.
B n enii erau progresi ti, “se luau” i f r pop i f r s treac pe la prim rie!
Singurul mister nedeslu it ar fi lipsa de “rezultate”!
Altor neamuri le-a trebuit înc un secol i mult chimie ca s ajung la acest
“grad de emancipare”.
S recunoa tem c i în aceast privin se poate afirma cu oarecare “mândrie”
c “B natu-i fruncea!” ...

Cu aceste rânduri închei specula iile legate de pozele cu porturile populare din
Banatul de alt dat i dac a i ajuns s citi i aceste rânduri sper c lecturarea acestei
documenta ii personale nu a fost chiar atât de plictisitoare.
Al Dumneavoastr cu ur ri de bine,

Walter Stahli
(colec ionar de ilustrate)

236